Avocat, om politic, vicepreședinte al Partidului Național Moldovenesc și al Societății Culturale Moldovenești, „părintele spiritual al Sfatului Țării”, a jucat un rol important în actul unirii. A fost președinte al Comisiei Școlare Moldovenești și participant la Congresul Învățătorilor Basarabeni din mai 1917 și pro-unionist. A fost primar al orașului Chișinău în perioada 1918-1919, înlocuindu-l pe primarul Carol Schmidt cel mai longeviv primar al orașului și care era împotriva unirii. Membru al delegației României la Conferința de Pace de la Paris (1919-1920) fiind un bun cunoscător al istoriei Basarabiei și deținător al unei colecții de documente rare. A fondat Liga Românească din Basarabia în 1919.