Regina Maria, diplomat al României la Paris și Londra, martie - aprilie 1919
În lunile ianuarie – februarie 1919, Delegația României la Conferința de Pace de la Paris se confrunta cu ostilități și chiar nedreptăți, iar ecoul acestora a ajuns rapid la București. De aceea, trimisul extraordinar și ministrul plenipotențiar al Franței, contele de Saint Aulaire, după ce s-a consultat cu Ion I.C. Brătianu, a sfătuit-o pe Regina Maria să facă un turneu la Paris și la Londra pentru a obține o „îndulcire” a relațiilor celor două mari puteri cu România. Diplomat abil, regina a înțeles rapid nevoia de a-și pune în slujba României farmecul personal, dar și apartenența la marile familii domnitoare ale Europei.
Pretextul găsit pentru vizită a fost următorul: prințul Nicolae studia la Eton în Anglia, iar mama intenționa să străbată întreaga Europă pentru a-și vedea fiul. La sfârșitul lunii februarie 1919, Casa Regală Română a început o campanie în presa internă și internațională, prin care promova viitoarea vizită a reginei.
De ce nu o însoțea de regele Ferdinand, se întreba opinia publică din România? Un posibil răspuns ar fi că Ferdinand I era un Hohenzollern, un german care luptase împotriva țării sale natale, suportând consecințele acestei „trădări”, cum a fost privit gestul de către Puterile Centrale, în fapt alegând ca un român și nu ca un neamț. Cei Patru Mari nu doreau să-i mai aducă aminte că fusese la un mic pas de abdicare sau de înlăturarea forțată de pe tron la sfârșitul anului 1917 și începutul anului 1918, că îl sfătuiseră să se retragă în Rusia cuprinsă de haos și bolșevism, unde familia regală română ar fi avut mari șanse să fie exterminată fizic, precum cea a țarului, și că nu-l tratau ca pe regele Albert al Belgiei, care fusese invitat de către președintele Franței la Conferința de Pace de la Paris, deși, precum acesta, suportase ocupația și umilințele Puterilor Centrale. Regele Ferdinand trebuia invitat de către liderul Franței la Paris, în timp ce regina Maria era o mamă ce mergea, prin Paris, să-și viziteze fiul în Anglia.
Regina Maria pe prima pagină a ziarului „Le Matin”
De mare ajutor a fost un vechi prieten al României și al reginei Maria, Robert de Flers, fost membru al Misiunii Militare Franceze din România (cel care și-a riscat viața de nenumărate ori, ultima dată în noiembrie 1918, plecând de la Iași spre Salonic și apoi de la Salonic la Galați, aterizând în condiții speciale și aducând la Iași speranța și vestea că Aliații înaintează spre sudul Dobrogei și că mobilizarea Armatei Române trebuie făcută rapid). Robert de Flers, aflat la Paris, fusese proaspăt numit redactor șef al cotidianului „Le Figaro” și a orchestrat o întreagă campanie de presă legată de prezența reginei la Paris. Aceasta a început modest, cu un anunț în nr. 62 din 3 martie 1919, la pagina 2, în cadrul rubricii “Le Monde et La Ville”, în care se povestea cum, la 1 martie 1919, regina Maria a României, însoțită de prințesele Elisabeta, Maria și Ileana, a plecat cu trenul din București spre Paris. Drumul reginei trecea prin Agram, Fiume și Veneția, mergând la Londra pentru a-și vizita fiul, cu o oprire de câteva zile și la Paris.
Sosirea la Paris a Reginei Maria
Ajunsă la Paris, la 6 martie 1919, regina Maria a fost primită cu simpatie de către opinia publică și de către diplomați, fiind cunoscute curajul și rolul său din Marele Război și faptul că era un simbol al rezistenței antigermane în Estul Europei.
Vizita la Paris a început cu o conferință de presă în care regina le-a vorbit jurnaliștilor parizieni despre problemele țării sale, dragostea față de aceasta și marile sacrificii prin care au trecut România și românii în anii de război, spolierea germană, dar și compromisurile la care a fost forțat Regatul român. Și-a exprimat, în fața jurnaliștilor, speranța că va fi primită și ascultată de către Clemenceau și a mulțumit Statelor Unite ale Americii, care ajutaseră Europa să termine victorioasă acest lung și crâncen război. Diplomat desăvârșit, regina Maria a încheiat întrevederea cu presa cerând ajutor în lupta cu bolșevismul și făcând apel la sentimentele care legau România de Franța.
Primirea Reginei Maria la Paris
Regina a solicitat și primit o audiență la George Clemenceau, președintele Consiliului de Miniștri al Franței și președintele Conferinței de Pace, pentru a discuta problemele României. Audiența s-a desfășurat la 7 martie 1919, Regina fiind întâmpinată, la coborârea din mașină, de către mareșalul Foch, cu onoruri militare.
Regina Maria l-a cucerit pe bătrânul „Tigru” al Franței cu franchețea sa, cu forța cu care apăra cauza României și cerea întreg Banatul și frontiere stabilite conform alianței din 1916. Atitudinea lui Clemenceau față de cererile românești s-a schimbat după această vizită. Regina Maria a fost primită și de președintele Franței, Raymond Poincaré, dar și de ministrul Afacerilor Străine, Stephen Pichon.
Regina Maria la Academia de Arte Frumoase din Paris, fotografie din presa vremii
Academia de Arte Frumoase a omagiat-o într-o sesiune solemnă în după amiaza zilei de 7 martie 1919, fiind întâmpinată de Charles Girault, președintele Academiei, și de către Francois Flameng, vicepreședinte și autorul portretului său preferat.
A vizitat, în aceeași zi, și Comitetul românesc al Crucii Roșii din Paris, în semn de omagiu pentru ajutorul oferit României în perioada cruntă a războiului și ocupației, exprimându-și mulțumirile pentru Crucea Roșie Franceză, care a trimis medicamente și echipamente sanitare atunci când românii se luptau cu epidemia de tifos exantematic.
Regina Maria în “Le Monde Illustre” ,8 martie 1919
Nu au lipsit nici întâlnirile mondene, pe larg prezentate de presa internațională. Astfel, regina a fost invitată de onoare la Opera Garnier și la Comedia Franceză. „Le Monde Illustré” din 8 martie 1919 o prezintă pe regina Maria pe copertă, cu textul „Majestatea Sa regina României a părăsit Bucureștiul la 1 martie pentru a merge la Londra la fiul său, prințul Nicolae, care este la studii în acest oraș. Regina se află pentru câteva zile la Paris”.
Regina Maria și prințesele au participat la un Te Deum la Catedrala Notre Dame, în memoria celor căzuți în Marele Război. Ziua de 9 martie 1919 și-a dedicat-o vizitării liniei frontului francez, un gest simbolic, făcut într-o zi ploioasă, ce exprima omagiul adus sutelor de mii de soldați francezi și aliați căzuți la Noyon, Chauny, Lassigny, Clermont, Montdidier. Alaiul reginei s-a oprit la câteva morminte ale soldaților, unde a depus flori.
Tot acest periplu a fost prezentat în „Le Figaro”, dar și în alte cotidiene pariziene.
Recepție în onoarea Reginei Maria
Regina a avut grijă să invite la recepțiile date în cinstea sa pe prietenii României, românii de la Paris, pe membrii delegației române la Conferință și pe cei ai legației române, să se plimbe pe străzi pentru a fi văzută de publicul larg și pentru ca să fie în permanență în atenția presei și a opiniei publice. Pentru o săptămână, România și regina sa au fost pe prima pagină a tuturor publicațiilor franceze și nu numai.
Printre marile personalități întâlnite la Paris, s-a numărat și președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson. Singura mărturie rămasă a acestei întâlniri se găsește în cartea “Făuritorii păcii. Șase luni care au schimbat lumea”, scrisă de Margaret MacMillan, în care se prezintă eșecul întâlnirii dintre cei doi. Conform acestei surse, președintele american nu a simpatizat-o pe regină, nefiind convins de argumentele sale, nici fermecat de șarmul său. Conștientă probabil de acest lucru, Regina Maria a încercat ,și reușit, să cunoască și să invite la diferite evenimente pe doamna Wilson și domnișoara Margaret Wilson.
Regina Maria și fetele sale în drum spre Londra
De la Paris, regina a plecat la Londra, invitată fiind de regele George al V-lea. Londra era noul câmp de bătălie, dar aici beneficia de originea sa britanică și de apartenența la familia regală. Primită cu onoruri, întâmpinată la gară de regele George al V-lea, regina Maria a susținut cauza României în fața acestuia, dar și a oamenilor politici ai momentului.
A avut întâlniri cu Lordul Curzon, cu Winston Churchill, dar și cu Nancy Astor, atrăgând un val de simpatie al presei britanice față de România, față de familia regală română, atât de legată de Anglia și problemele britanice.
Corespondență privind organizarea vizitelor din 1919 ale Reginei Maria, AMAE
Șederea la Londra, fiind găzduită de rege la Buckingham Palace, a fost fructuoasă. În doar câteva zile, toată presa britanică a scris despre curajoasa regină care i-a rezistat lui Mackensen, care a îngrijit cu propriile mâini răniți și bolnavi de tifos exantematic, care era antibolșevică și feministă și credea că statul român era un punct de stabilitate în „exoticii Balcani”.
Walter Long, prim lord al Amiralității, cu care s-a întâlnit în zilele londoneze, o caracteriza ca fiind „cel mai bun propagandist pe care l-am văzut vreodată” și cel mai bun ambasador pe care România îl putea avea.
Corespondeță privind primirea Reginei Maria de către Lord Derby, ambasadorul Angliei la Paris, AMAE
La întoarcerea de la Londra, regina Maria s-a mai oprit câteva zile la Paris, fiind iar pe prima pagină a presei pariziene. A făcut donații pentru orfanii de război, a participat la gale caritabile, alături de Ion I.C. Brătianu și diplomații români aflați la Paris. Popularitatea sa și a cauzei române a crescut, mașina cu care circula regina la Paris fiind frecvent oprită în trafic de către parizienii care doreau să o salute și să-și manifeste simpatia. A primit și vizitat artiști, pictori, oameni de litere, dar și diplomați, a fost invitată și a participat la dineuri, spectacole, întruniri, conferințe, frecventând cercurile mondene, militare, culturale și filantropice.
La 5 aprilie 1919 a participat, alături de doamna Wilson și domnișoara Margaret Wilson, la Atelier du blessé franco-americain du Grand Palais, fondat în ianuarie 1918 de către Doamna Nelson Cromwell, loc în care sute de răniți au fost îngrijiți și recuperați. Regina a mulțumit Aliaților și Armatei Americane, care contribuise la victoria în război, A doua zi a vizitat orașul Reims, grav lovit de bombardamente în timpul războiului, toate acestea activități ale sale fiind pe larg prezentate în presa franceză și internațională.
Prima pagină a revistei “Le Miroir” – Regina Maria pe Dunăre la întoarcerea în România
Voiajul reginei Maria la Paris și Londra, din martie-aprilie 1919, a dus la o schimbare radicală a imaginii României la Conferința de Pace de la Paris. „Nesuferitul Brătianu” a dispărut în fața șarmului și a frumuseții reginei, care a cucerit de la prim-ministru la cetățeanul de rând. Niciodată România nu beneficiase de o presă mai favorabilă, iar problemele românești ce se discutau în cadrul Conferinței de Pace, de o vizibilitate mai mare.
Portret al reginei Maria realizat de către Costin Petrescu
