Adam Oltean (1882-1947)
Român ardelean, delegat al secțiunii române al PSD Orăștie la Marea Adunare de la Alba Iulia, a votat Unirea.
Adriana Ispravnic
Soția lui Sever Ispravnic, delegată a Reuniunii femeilor române din comitatul Arad.
Alexandru Aciu (1875-1954)
Avocat român la Tășnad, Satu Mare, înrolat în armata austro-ungară, în 1918 organizează Consiliul Național Român și Garda Națională Română din Șimleul Silvaniei, conduce delegația din Șimleu Silvaniei la Alba Iulia, ales la 2 decembrie membru al Marelui Sfat Național; arestat și luat ostatic de către armata bolșevică maghiară în primăvara anului 1919, evadează. A fost deputat și senator al României Întregite.
Alexandru Borza
Medic român din Abrud, delegat al Abrudului la Marea Adunare de la Alba Iulia.
Alexandru Ciura (1876-1936)
Profesor, scriitor, delegat al cercului Ibașfălău la Marea Adunare de la Alba Iulia.
Alexandru Lupeanu-Melin (1881-1937)
Profesor la Școala de fete din Blaj, delegat al cercului Fărău la Marea Adunare de la Alba Iulia.
Alexandru Pop (1877-1929)
Avocat, director de bancă, implicat în organizarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, delegat al cercului electoral Cehul Silvaniei la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii.
Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950)
Român ardelean, om politic, membru al comitetului Partidului Național din 1896, deputat în Parlamentul din Budapesta, implicat în lupta națională a românilor din Ungaria și Transilvania, cere drepturile românilor, dat afara din Parlament pentru citirea unor versuri considerate insultătoare. Constituie Comitetul Național Român din Oradea, citește în Parlamentul austro-ungar declarația poporului român din Ardeal și Ungaria prin care românii cer organizare națională. Membru al Consiliului Național Român Central, negociază la Iași modalitățile de unire, membru în Consiliu Dirigent, responsabil cu Externele și Presa, membru în delegația care îi prezintă regelui și reginei Actul Unirii, ministru fără portofoliu în primul guvern al României Mari, deputat, ministru.
Alexiu Pocol (1871-1935)
Proprietar de mine din Baia Mare, învățător, delegat al cercului Lozna Mare la Marea Adunare de la Alba Iulia.
Amos Frâncu (1866-1933)
Avocat român, îl apără pe Ioan Rațiu în procesul memorandiștilor din 1894, revigorează viața culturală românească din Cluj; înrolat a fost trimis la Praga, redactează un manifest în 1918 prin care cere mobilizarea românilor, organizează la Cluj – Senatul Național Român din Ardeal, Gărzile Naționale din Cluj, delegat la Alba Iulia. După Unire apără moții și drepturile acestora de proprietate asupra pădurilor.
Ana Gherman (1882-1969)
Luptătoare pentru drepturile românilor, aflată în conducerea Reuniunii de binefacere a femeilor greco-catolice și greco-ortodoxe române din Bistrița, delegat la Marea Adunare de la Alba Iulia.
Ana Totoian
Delegată a Reuniunii de înmormântare din Micești la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Andrei Cadar (1860-1930)
Proprietar din Meșterhaza, delegat al cercului Stânceni, regiunea Mureș-Turda la Marea Adunare de la Alba Iulia, după Unire primar în Stânceni.
Andrei Ille (1870-1933)
Doctor în drept, avocat, conducătorul Despărțământului Astrei din comuna Tinca care-l deleagă la Adunarea Națională de la Alba Iulia, ales în Marele Sfat Național după votarea Unirii.
Andrei Iovian (1886-1920)
Protopop în Ciachi-Gârbău, delegat al cercului Ciachi-Gârbău, comitatul Solnoc-Dăbâca la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Arthur Anderco (1882-1932)
Preot din Ieud, Maramureș, delegat al cercului Vișeu la Adunarea Națională de la Alba Iulia.
Augustin Bena (? -1962)
Preot din Bistrița-Năsăud, profesor de muzică, compozitor, delegat al cercului Bistrița-Năsăud la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Augustin Caliani
Delegat al Casinei române din Blaj la Marea Adunare de la Alba Iulia.
Augustin Deac (1879-1960)
Român ardelean, avocat în Orăștie, delegat al CNR Orăștie la Alba Iulia, votează Unirea, devine primul judecător șef român din Ilia (Hunedoara), magistrat, primar al Orăștiei.
Augustin Ghilezan (1883-1943)
Protopop din Ciacova, Timiș, delegat al protopopiatului Ciacova la Marea Adunare de la Alba Iulia.
Augustin Pintea (1885-1951)
Avocat în Cluj, organizează Garda Națională din zona Sălajului, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii, ales în Marele Sfat Național.
Augustin Rațiu (1884-1970)
Doctor în drept, avocat în Turda, implicat în lupta națională a românilor, membru activ al Astrei și Casinei române din Turda, înrolat și trimis pe front, comisar al orașului Turda în 1918, organizator al Gărzilor Naționale, delegat al cercului Turda la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii, primar al Turdei.
Aurel Ciorbea (1889-1957)
Jurist român din Ponor, delegat al cercului Băncii Populare „Înaintarea” din Ponor, regiunea Alba la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Aurel Cosma (1867-1931)
Român bănățean, avocat, om politic, luptător pentru drepturile românilor din Banat, extinde activitatea Astrei în Banat la sfârșitul secolului al XIX-lea președinte al Partidului Național Român din Banat, luptător pentru Unirea Banatului cu România, președinte al Delegației bănățene la Adunarea de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, votant al Unirii, membru al Marelui Sfat Național, primul prefect al județului Timiș-Torontal, deputat și ministru.
Aurel Cosma jr. (1901-1983)
Român bănățean, nepot al lui Aurel Cosma, delegat din partea Gărzilor Naționale Românești din comitatul Timiș la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, jurist, ziarist și om politic în România Mare.
Aurel Domșa (1868-1938)
Preot unit din Blaj, delegat al Reuniunii de Înmormântare din Blaj la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia
Aurel Hețco (1884-1967)
Român ardelean, avocat, mobilizat, în noiembrie 1918, reorganizează comunele din Jibou, contribuie la organizarea Consiliului Național Român și a Gărzilor Naționale Române din Jibou, delegat la Alba Iulia din partea cercului Dioșd. După Unire a fost prim pretor al plasei Jibou.
Aurel Lazăr (1874-1930)
Român ardelean, jurist, om politic, membru în Comitetul de conducere a Partidului Național din 1897, în casa lui din Oradea s-a ținut în octombrie 1918 ședința CNR și a fost scrisă declarația cu privire la dreptul de autodeterminare a românilor din Ungaria citită în parlamentul de la Budapesta de Alexandru Vaida Voevod, membru al Consiliului Național Român Central, participant la negocierile de la Arad cu reprezentanții guvernului maghiar, a ținut o cuvântare în fața mulțimii întrunite la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, a fost membru al Consiliului Dirigent responsabil cu Justiția. După unire a fost deputat și președinte al Camerei Deputaților.
Aurel Nilvan (?-1944)
Membru al Despărțământului Astrei din Șomcuta Mare, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Uniri.
Aurel Vlad (1875-1953)
Român ardelean, om politic, doctor în Drept, liderul de opinie al Partidului Național Român, deputat în Parlamentul de la Budapesta, își folosește întreaga avere pentru cauza națională, membru al Consiliului Național Român Central, ține un discurs emoționant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, membru al Consiliului Dirigent, responsabil cu Finanțele. Ministru în mai multe guverne ale României, deputat, arestat de către autoritățile comuniste a murit în închisoarea de la Sighet.
Avram Imbroane (1880-1938)
Român bănățean, om politic, teolog, luptător pentru unirea Banatului și Transilvaniei cu România, voluntar în grupul Cerna condus de I. Dragalina, pleacă în Rusia în 1917 pentru a face propagandă în rândul prizonierilor români ardeleni și bănățeni să se înroleze voluntari în Armata Română, ales de către bănățeni să îi reprezinte la Adunarea Națională de la Alba Iulia, împreună cu fratele său Nicolae Imbroane votează Unirea, reprezentant al Banatului la Conferința de Pace de la Paris (1919-1920) care discută și problema Banatului.
Axente Banciu (1875-1959)
Român ardelean, luptător pentru drepturile românilor, merge în Basarabia unde susține mișcarea românilor și ridicarea spiritului național.
Basil Hațegan (1853-1948)
Român ardelean, notar, susținător al cauzei românilor din Transilvania, delegat al Cercului Vințu de Jos la Adunarea Națională de la Alba Iulia, după Unire prim pretor al plasei Vințu de Jos.
Baziliu Surdu
Fruntaș român din Sibiu, membru al Consiliului Național Român Central, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Bujor Teculescu (1902-1978)
Fiul protopopului Ioan Teculescu din Alba Iulia, primul episcop al Armatei (1922-1924) cu numele de Justinian Teculescu, a participat elev fiind la pregătirea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, a fost cel mai tânăr membru al Gărzii Naționale din Alba Iulia, a asistat la Marea Adunare Națională din 1 Decembrie 1918.
Caius Brediceanu (1879-1953)
Român bănățean, luptător pentru drepturile românilor, avocat, apărător al lui Valeriu Braniște și a altor fruntași români, notar oficial al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, a făcut parte din delegația care a dus Actul Unirii, membru al Marelui Sfat Național Român, participant la Conferința de Pace de la Paris unde a reprezentat interesele Banatului, diplomat, deputat, ministru în guvernele României Mari.
Camil Selegean (1873-?)
Preot greco-catolic, profesor la Școala civilă greco-catolică din Beiuș, publicist, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Candid Suciu (1872-1958)
Preot din Margina, Alba, delegat al cercului Aiud la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Constantin Baicu (1865-1945)
Învățător din Orăștie, Hunedoara, delegat al Reuniunii învățătorilor greco-ortodocși din Hunedoara la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Constantin Lacea
Profesor la Liceul Andrei Șaguna din Brașov, refugiat în Moldova, pleacă în Suedia, apoi la Paris, cooptat de către Take Ionescu în Consiliul Național Român pentru ai organiza pe voluntarii români, apoi în echipa Conferinței de Pace de la Paris.
Constantin Missits (1878-1921)
Bursier al Fundației Gojdu urmează dreptul la Budapesta fiind coleg cu Traian Vuia, candidat de avocat Lipova, căsătorit cu Valeria Braniște se mută la Lugoj, delegat la Alba Iulia de cercul electoral Lipova, membru în Consiliu Dirigent și în Marele Sfat al Țării.
Coriolan Băran (1896-1979)
Avocat român, concentrat la Szeged și trimis pe frontul italian, rănit în bătălia de la Doberdo, secretar al lui Ioan Erdelyi la Budapesta, organizează Garda Națională din Sânnicolau Mare în toamna anului 1918, delegat la Adunarea Națională de la Alba Iulia. După unire a fost primar al Timișoarei, prefect al județului Timiș. Arestat în 1950, închis timp de cinci ani și șase luni la București, Gherla și Aiud, repus în drepturi.
Coriolan Zuiac (1875-1942)
Preot din Vasiova, Caraș-Severin, delegat al Bocșei Române la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unir
Cornel Abrudan (1870-1959)
Preot, protopop din Resighea, Sătmar, delegat al cercului Careii Mari la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Cornel Ardelean (1864-1937)
Avocat român din Chișineu-Criș, lider al românilor din localitate, s-a implicat în 1918 în organizarea Consiliului Național Român, vicepreședinte al CNR, investit cu mandat alături de dr. Romul Velicu, Sever Miclea și Iustin Petruțiu să-i reprezinte pe românii din cercul Batania, comitatul Cenad (astăzi Battyonya, Ungaria), senator în Parlamentul României Mari.
Cornel Glava (1883-1953)
Român ardelean, avocat în Arad, stabilit în Criscior, înrolat și trimis pe front, delegat al cercului Baia de Criș la Adunarea Națională de la Alba Iulia unde votează Unirea Transilvaniei cu România, după Unire președinte al judecătoriei din Hațeg.
Cornel Iancu (1876-1956)
Român transilvănean, avocat stagiar la cancelaria lui Ștefan Ciceo-Pop, apărător al țăranilor răsculați de la Șepreuș, 1904-1905, delegat al Aradului la Adunarea Națională de la Alba Iulia, membru al Marelui Sfat Național, după unire a fost deputat în Parlamentul României Mari, la sfârșitul vieții trimis cu domiciliu forțat în Hațeg.
Cornel Lazăr (1863-1931)
Protopop ortodox din Hălmagiu, Arad, delegat al protopopiatului Hălmagiu la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.
Corneliu Diaconovici (1859-1923)
Român bănățean, avocat, ziarist, luptător pentru drepturile românilor, președinte al Societății literare Petru Maior, coordonator al „Enciclopediei Române” apărute la Sibiu 1898-1904.
Danilă Sabo (1876-1947)
Doctor în științe juridice la Cluj, avocat în Blaj, apără drepturile românilor, membru al Consiliului Național Român comitatens, locțiilor al comdandantului Gărzii Naționale Blaj, ales membru în Marele Sfat Național, primul român prefect al orașului Cluj.
Demetriu Radu (1861-1920)
Episcop unit din Oradea Mare, Bihor, delegat al episcopiei Oradea Mare la Marea Adunarea Națională de la Alba Iulia.
Dimitrie Popa (1894-1963)
Preot ortodox din Tulca, Bihor, delegat al cercului Salonta la Marea Adunarea Națională de la Alba Iulia
Dionisie Bobei
Preot ortodox din Petreni, Hunedoara, delegat al Protopopiatului Deva la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918
Dionisie Login (1862-1940)
Avocat român din Bistrița, membru al Partidului Național Român, delegat al Bistriței la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, după Unire, prefect al județului Bistrița-Năsăud.
Dorift Șuteu (1887-1965)
Preot ortodox din Sânbenedic, comitatul Mureș-Turda, delegat la Marea Adunarea Națională de la Alba Iulia.
Dumitru Buja (1890-1979)
Economist din Sântana, Mureș, delegat al cercului II Mureș Oșorhei la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.
Dumitru Căpățână (1873-1942)
Proprietar din Brașov, delegat al cercului I Brașov la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.
Dumitru Iclănzan (1867-1971)
Economist din Iclănzău, comitatul Turda-Arieș, delegat al cercului Murăș-Ludoș la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.
Eliseu Dan (1859-1927)
Preot din Borgosuseni, Bistrița-Năsăud, delegat al cercului Năsăud la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Emanoil Beșa (?-1919)
Român transilvănean, absolvent de Teologie, învățător în Poiana Sibiului, apoi preot la Zlatna între anii 1896-1919, luptător pentru cauza românilor, delegat al cercului electoral Ighiu la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Emil Bologa (1876-1967)
Comerciant din Brașov, delegat al Societății Comercianților Români din Brașov la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Emil Fucec (1886-1980)
Preot unit din Sârbi, Maramureș, delegat al Cercului Ocna Șugatag la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Emil Hațieganu (1878-1959)
Român ardelean, magistrat, președinte al Consiliului Național Român din Cluj, organizator al Consiliului Militar, participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, ales în Consiliul Dirigent ca șef al Codificației, ministru, deputat al României Mari, arestat de autoritățile comuniste petrece ultimii ani ai vieții în închisoare.
Emil Oltean (1873-1939)
Antreprenor din Blaj, delegat al Societății meseriașilor români din Blaj la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia
Enea Grapini (1893-1980)
Arhitect, inginer constructor din Bistrița, delegat al Partidului Social-Democrat din Transilvania și Banat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Eugen Goga (1889-1935)
Român ardelean, ziarist la ziarul „Românul” din Arad, sprijinitor al luptei naționale a românilor, incorporat în armata austro-ungară, cade prizonier în Rusia, internat în lagărul de la Tomsk, eliberat la intervenția guvernului român, înrolat în armata română își pierde o mână pe front în Dobrogea; membru al Comitetului organizatoric al românilor din Odessa, unionist.
Florian Rusan
Preot ortodox la Maieri, Alba Iulia, delegat al Reuniunii bisericii ortodoxe din Maieri, Alba Iulia la Marea Adunarea Națională de la Alba Iulia.
Francisc Botan (1880-1942)
Preot greco-catolic din Bărăbanț, Alba, delegat supleant al Cercului Ighiu la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Francisc Hossu-Longin (1847-1935)
Avocat român în baroul Arad, apoi în Deva, ginerele lui George Pop de Băsești, apărător al memorandiștilor în procesul de la Cluj, 1894, ales să reprezinte cercul Deva la Adunarea Națională de la Alba Iulia, ales în Marele Sfat Național, senator al României Mari.
Gavril Goia (1890-1966)
Economist din Cheniz, Bihor, delegat de cercul Sechelhid la Adunarea Națională de la Alba Iulia.
Gavril Precup (1865-1921)
Profesor român din Blaj, delegat de Societatea Meseriașilor Români din Blaj la Adunarea Națională de la Alba Iulia.
Gavril Rațiu (1861-1923)
Proprietar din Teiuș, delegat supleant al Cercului Aiud la Adunarea Națională de la Alba Iulia.
George Dobrin (1862-1952)
Român bănățean, lider al românilor din Caraș-Severin, sprijină înființarea ziarului Dreptatea din Lugoj, apoi al ziarului Drapelul, apărător al memorandiștilor, lider al PNR Lugoj; organizează în 1918 Comitetul Național Român din Lugoj, pregătește Adunarea Națională de la Alba Iulia mobilizându-i pe bănățeni, nu poate participa la Marea Adunare Națională, a fost ales în lipsă în Marele Sfat Național, prefect al județului Caraș-Severin din 1919, organizează administrația românească, senator al României Mari.
George Mărie (1893-1981)
P
reot greco-catolic din Măgura, delegat de cercul Turda la Adunarea Națională de la Alba Iulia.
George Pătăcean (1878-1965)
Avocat român în Iara, Vințu de Sus, Turda, avocatul lui Augustin Rațiu, membru activ al Astrei, ales în Senatul Național Român condus de Amos Frâncu, organizează localitățile din Munții Apuseni, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii, ales membru în Marele Sfat Național, subprefect al comitatului Turda-Arieș, deputat al României Mari.
Gheorghe Cuibuș
Economist din Cheniz, delegat de cercul Sechelhid la Adunarea Națională de la Alba Iulia.
Gheorghe Miculaș (1874-?)
Preot greco-catolic, profesor la Institutul Teologic greco-catolic din Oradea Mare, delegat la Adunarea Națională de la Alba Iulia.
Gheorghe Pop de Băsești (1835-1919)
Român ardelean, prim-pretor, deputat, participant la Mișcarea Memorandistă, condamnat la un an de închisoare pe care o execută la Vag, președinte al Partidului Național Român din Transilvania din 1902 și până în 1918, a prezidat Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.
Gheorghe Șandor (1895-1969)
Economist din Cheniz, delegat de cercul Sechelhid la Adunarea Națională de la Alba Iulia.
Gregoriu Pletosu (1848-1934)
Protopop ortodox din Bistrița, delegat al protopopiatului la Adunarea Națională de la Alba Iulia.
Grigoriu Roman (1878-?)
Învățător din Leșchia, comitatul Solnoc-Dăbâca, delegat de cercul Lăpușul Unguresc la Adunarea Națională de la Alba Iulia.
Iacob G. Lazăr (1884-1951)
Profesor la Institutul teologic ortodox din Arad, delegat al Cercului Arad la Marea Adunare de la Alba Iulia.
Iacob Radu (1868-1932)
Prelat papal, istoric, din Oradea, delegat al Capitlului catedralei greco-catolice din Oradea Mare la Marea Adunare de la Alba Iulia.
Iancu Ștefănuț (1863-1924)
Preot ortodox din Mândruloc, Arad delegat al Cercului Radna la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia
Ilarie Crișan
Meseriaș din Beiuș, delegat al cercului Beiuș-Vașcău la Marea Adunare de la Alba Iulia.
Ilie Beleuță (1878-1972)
Preot ortodox din Făgăraș, delegat al Reuniunii Femeilor române din Făgăraș la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Ioachim Totoian (1879-1920)
Preot ortodox din Micești, Alba, delegat al cercului Ighiu la Marea Adunare de la Alba Iulia.
Ioan Banciu
Delegat al Astrei din Sibiu la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Ioan Banciu (1892-1969)
Tâmplar, delegat titular al cercului electoral Germesig la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Ioan Bilțiu-Dăncuș ( 1892-19?)
Român ardelean, învăţător, profesor, publicist, a înființat ziarul „Sfatul” din Sighet, prima gazetă românească din Maramureș. La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 a reprezentat Reuniunea Învățătorilor români din Maramureș.
Ioan Budoiu
Preot ortodox din Câmpuri-Surduc, delegat al Reuniunii de muzică și cântări din Surduc la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Ioan Bușiția (1875-1953)
Profesor din Beiuș, delegat al Societății de cântări „Lira” din Beiuș la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia
Ioan Ciordaș (1877-1919)
Avocat din Beiuș, organizator al Despărțământului Astrei din Beiuș, înrolat și trimis să reorganizeze spitalele militare din Banya, înființează Consiliul Național Român din Beiuș, organizează Gărzile Naționale, ales ca reprezentant al circumscripției Beiuș-Vașcău ca delegat la Adunarea Națională de la Alba Iulia, votează Unirea și face parte din Marele Sfat Național. Întors la Beiuș, în partea aflat sub controlul trupelor maghiare bolșevizate, a fost arestat în noaptea de ¾ aprilie 1919, împreună cu avocatul Nicolae Bolcaș, torturați și uciși.
Ioan Deleu ( 1877-1946)
Român ardelean născut la Pericei, județul Sălaj, avocat, redactor și director al „Gazetei de Duminică”, corespondent al ziarului „Tribuna” din Arad. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia în calitate de delegat al Societății pentru fond de teatru român, despărțământul Șimleul-Silvaniei.
Ioan Duma (1873–1939)
Român ardelean din Șăcalu de Pădure, participant la Mișcarea Memorandistă, a reprezentat Cercul Reghin la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
Ioan Ghișa (1881–1961)
Român ardelean, născut în Poiana Sibiului, a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, în calitate de delegat al organizației Astra, despărțământul Brad.
Ioan Harșia (1872-1953)
Român ardelean, avocat în Reghin, conduce despărțământul Astrei din Reghin, mobilizat și trimis pe front în Galiția, în 1918 organizează Consiliul Național Român din Mureș-Turda, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia al Reghinului și votant al Unirii. Întâmpină Divizia VII Infanterie română condusă de generalul Traian Moșoiu care intră în Reghin, senator al României Mari.
Ioan Iacob (1876-1951)
Român ardelean, avocat, a participat la Marea Adunarea Națională din Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, ca reprezentat al cercului „Ceica” din Peștiș.
Ioan Ignație Papp (1848-1925)
Român ardelean, preot ortodox, profesor la Seminarul din Arad, diacon, protodiacon, secretar și referent bisericesc pe lângă Ioan Mețianu (episcopul Aradului și apoi mitropolitul ortodox al românilor din Transilvania și Ungaria); în 1899 devine protosinghel pentru ca apoi, din 1902, să fie ales episcop al Aradului. La 1 decembrie 1918 a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia ca reprezentant al eparhiei sale, fiind cel mai în vârstă dintre arhiereii transilvăneni.
Ioan Jurcă (1849-1969)
Român bănățean, născut la Drăgoiești, județul Timiș, a făcut studii teologice la Arad și Caransebeș și a fost învățător în localitățile Păru și Lăpușnic. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia în calitate de reprezentant al cercului Lugoj.
Ioan Lupaș (1880-1967)
Român ardelean, istoric, profesor la Seminarul Teologic din Sibiu, inspector școlar confesional, luptător pentru cauza națională, membru al Marelui Sfat ales după Marea Adunare de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, secretar general al resortului Culte și Instrucțiune Publică, profesor universitar, un istoric reputat, membru al Academiei Române, ministru.
Ioan Marciac (1862-1942)
Absolvent de drept, protopop al arhieriei Chișineu-Criș, delegat al cercului electoral Vințu de Jos la Adunarea Națională de la Alba Iulia
Ioan Marcu (1866-1935)
Român ardelean născut în satul Bistra, învățător, a reprezentat Reuniunea învățătorilor greco-catolici „Mariana” din Năsăud, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.
Ioan Matei (1886-1953)
Român ardelean, medic în Cluj, șa Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 a participat ca delegat al Cercului Vințu de Sus.
Ioan Mihu (1854-1927)
Doctor în drept la Graz, stabilit la Orăștie se implica în lupta națională a Românilor din Transilvania, se implica în redresarea băncilor românești.
Ioan Oltean (1875-1922)
Român transilvănean, avocat, stabilit în Luduș, lider al românilor din zonă, fondator al Băncii țărănești, arestat în 1916, apoi trimis pe front, revine în 1918, președinte al Consiliului Național Român din Luduș, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii, membru al Marelui Sfat Național.
Ioan Pop (1890-1953)
Avocat român, a fost unul dintre organizatorii Adunării de la Alba Iulia, membru al Marelui Sfat Național, prefect de Alba, deputat în Parlamentul României Mari, moare în închisoarea de la Sighet în 1953.
Ioan Radu (1866-1936)
Român ardelean, profesor la Gimnaziul Greco-Ortodox din Brad pe care l-a reprezentat în calitate de delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Ioan Roșca (1900-1968)
Român ardelean, economist, a reprezentat Cercul Sechelhid la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.
Ioan Roșu (1885-1962)
Roman bănățean, preot, a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 ca delegat al Cercului Ciacova.
Ioan Ursu (1875-1925)
Român ardelean, doctor în Istorie al Universității din Berlin, medievist, profesor la Universitatea din Iași, adept al Unirii a plecat în Franța unde a participat la organizarea Consiliului Național Român de la Paris, apoi pleacă în Italia unde contribuie la formarea Ligii române din Italia, duce o activitate de recunoaștere a unirii de către statul italian.
Ioan Virgiliu Băliban (1899-1947)
Român ardelean, preot greco-catolic, a fost profesor de teologie la Cluj. La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 a votat ca delegat al Cercului Tășnad.
Ion Alexandru Lapedatu (1876-1950)
Român ardelean, istoric medievist, secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, militant pentru unitate națională, fiind membru al Comitetului Național, trimis la Paris în toamna anului 1919 în calitate de consilier pentru probleme istorice și etnografice pe lângă delegația română la Conferința de Pace, apoi în 1922 la Geneva. Fondator în 1920 împreună cu Ioan Lupaș al Institutului de Istorie Națională din Cluj, ministru al Cultelor, ministru de stat pentru Ardeal, președinte al Academiei Române, arestat și închis moare la 30 august 1950 în închisoarea Sighet.
Ion Flueraș (1882-1953)
Român ardelean, ziarist, membru al Partidului Social-Democrat din Ungaria; editor împreună cu Iosif Jumanca al ziarului „Adevărul”, adept al unității naționale și al unirii mișcării naționale din Transilvania, membru al Consiliului Național Român Central, adept al Unirii și participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei. Refuză să devină comunist și să nege România Mare, acuzat de Buharin la întâlnirea Cominternului din 1920 de la Moscova, va fi arestat în 1945 și moare în închisoarea de la Gherla în 1953.
Ion I. Lapedatu (1876-1951)
Român ardelean, secretar al Astrei din 1905, înființează Muzeul Astrei; delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918, ales în Consiliul Dirigent al Transilvaniei. Director al Băncii Naționale a României, profesor la catedra de Finanțe Publice, a fost arestat de către autoritățile comuniste, moare în închisoare.
Iosif Jumanca (1893-1949)
Român ardelean, membru al mișcării social-democrate din Transilvania, adept al unirii forțelor politice în Consiliul Național Român Central, a luat cuvântul la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 prezentând adeziunea social-democraților la Unire, ales în Consiliul Dirigent ca responsabil pentru Industrie. S-a opus comunizării Partidului Socialist și a fost arestat de către autoritățile comuniste, murind în închisoare.
Iosif Morariu (1865-1948)
Român ardelean, preot ortodox, a reprezentat Protopopiatul Dobra la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918.
Iosif Renoiu (1880-1977)
Romanian Railways worker from Banat was a member of the Social Democratic Party and of the Central Romanian National Committee attending the Great National Assembly in Alba Iulia on 1 December 1918.
Iosif Tăpălagă (1898-?)
Român ardelean, absolvent de drept, încorporat și trimis pe front, membru al Partidului Social-Democrat Român din Ungaria și Transilvania, delegat al Rodnei la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii.
Iuliu Căpâlnean (?-1951)
Român ardelean, a studiat teologia greco-catolică la Blaj și după intrarea în lumea monahală a devenit preot paroh și protopop. La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a participat ca delegat al Cercului Vințu de Sus.
Iuliu Coroianu (1847-1927)
Avocat în Cluj, membru și apoi în comitetul de conducere al Partidului Național Român din 1881, nașul de botez a lui Iuliu Maniu, apărător al lui Vasile Lucaciu, condamnat împreună cu ceilalți memorandiști, execută doi ani și jumătate de închisoare. Delegat al Șimleului Silvaniei și al Dumbrăvenilor la Alba Iulia, votează Unirea, numit ministru al Agriculturii în Consiliul Dirigent al Transilvaniei până în 1920, senator al României Mari.
Iuliu Hossu (1885-1970)
Român ardelean, episcop greco-catolic, episcop de Gherla din 1917, patriot și militant pentru unire, recunoaște Consiliul Național Român ca reprezentant și conducător al națiunii române, participa la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 unde rostește și un discurs, vicepreședinte al Marelui Sfat Național, membru al delegației care duce Actul Unirii la București, arestat de către autoritățile comuniste și întemnițat la Sighet până în 1955, apoi a avut domiciliu forțat până la moarte.
Iuliu Maior (1886-1936/45?)
Român ardelean, preot greco-catolic, profesor la Blaj, a reprezentat Reuniunea învățătorilor greco-catolici de la Alba-Iulia și Făgăraș în cadrul Marii Adunări Naționale de la Alba-Iulia de la 1 decembrie 1918.
Iuliu Maniu (1873-1953)
Român ardelean, om politic, doctor în Drept, propagă ideile memorandiștilor, fondator al Societății studenților români, sârbi, slovaci din Budapeste, ales membru în comitetul de conducere al Partidului Național Român și susținător al luptei naționale, deputat în Parlamentul din Budapesta, orator remarcabil, incorporat în 1915 și apoi trimis pe frontul din Italia, se stabilește la Viena în 1918 unde organizează o armată română și negociază cu guvernul imperial recunoașterea drepturilor românilor. Participă la negocierilor de la Arad cu reprezentanții guvernului maghiar. Participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, ales președinte al Marelui Sfat Național și apoi al Consiliului Dirigent și Ministru de Interne, conduce Transilvania până la totala unire cu România, deputat, ministru și prim-ministru, este arestat în 1946 și moare în închisoarea de la Sighet.
Iustin Monția (1883-1957)
Român ardelean, preot ortodox în parohia Șicula, participant la mișcarea națională a românilor a întrat în conflict cu autoritățile maghiare. La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 a reprezentat Cercul Ineu.
Iustin Pătruțiu (1878-1939)
Român ardelean, avocat, a reprezentat Cercul Bătania la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.
Izidor Marcu (1854-1924)
Român ardelean, preot greco-catolic, scriitor, a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, ca reprezentant al Consistorului greco-catolic din Blaj.
Justin Ardelean (1865-1943)
Avocat român cu studii la Budapesta, practică avocatura în Oradea, avocat al cauzelor românești, trimis pe front la vârsta de 50 de ani, reprezentant al circumscripției electorale Oradea Mare la Adunarea Națională de la Alba Iulia, luat prizonier de către trupele bolșevice maghiare, condamnat la moarte, eliberat, deputat în primul Parlament al României Mari.
Maria Onișor
Luptătoare pentru drepturile românilor, aflată în conducerea Reuniunii femeilor de binefacere a femeilor greco-catolice și greco-ortodoxe române din Bistrița, delegat la Marea Adunare de la Alba Iulia
Marian Ariton Popa (1871-1946)
Protopop unit în Reghinul Săsesc, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Mihai Apai (1883-1970)
Român ardelean, agricultor, a reprezentat Cercul Medieș la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.
Mihai Popp (1881-1935)
Român ardelean, avocat, a participat la Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 în calitate de delegat al Cercului Sătmar.
Mihail Gașpar (1881-1929)
Român bănățean, preot ortodox, prozator, a desfășurat o bogată activitate național-politică, fiind condamnat în 1907 la zece luni de închisoare de autoritățile maghiare. La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 a reprezentat Protopopiatul Bocșa-Montană.
Miron Cristea (1868-1939)
Român ardelean, publicist în sprijinul cauzei naționale, episcop de Caransebeș și mitropolit al Ardealului din 1910, apăra școlile românești din Banat și Transilvania, participa la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, merge la București cu Actul Unirii, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Nerva A. Jercan (1895-?)
Român ardelean, student la Drept, a participat la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia de la 1 decembrie 1918, ca delegat al Tinerimii române de la Academia de Drepturi din Oradea Mare, după Unire avocat.
Nestor Oprean (1857-1923)
Român bănățean, student la Budapesta, membru al Societății Academice „Petru Maior”, avocat în Szeged și apoi în Sânnicolau Mare, contestatar al Legii Appony, constituie Garda Națională din Sânnicolau Mare, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii, membru în Marele Sfat Național.
Nicolae Anton (1878-1957)
Român ardelean, militar, a fost ales delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, de către Garda Națională din Comitatul Bistrița-Năsăud.
Nicolae Barbul (1863-1943)
Inginer agronom, diplomat român în S.U.A., fiu al memorandistului Gavril Barbul (1848-1921) a contribuit la crearea consiliilor și gărzilor naționale românești în lunile premergătoare unirii. La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 a fost delegate din partea Cercului Baia Mare.
Nicolae Bolcaș (1882-1919)
Avocat român din Beiuș, doctor în drept, trimis pe front în Armata austro-ungară, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Aflat în teritoriul transilvănean rămas în raza administrației maghiare, în decembrie 1918 și la începutul anului 1919 a fost unul din liderii românilor din zonă, protestează împotriva abuzurilor maghiare făcute asupra participanților la Adunarea de la Alba Iulia, o voce a românilor oprimați a fost arestat, eliberat, rearestat în aprilie 1919, și schingiuit, mutilat și ucis alături Ioan Ciordaș, unul dintre martirii luptei naționale.
Nicolae Borzea
Nicolae Costa
Nicolae Draganu
Nicolae Gherman
Nicolae Grigore Deac (1891-1967)
Preot din Șomoștelnic, delegat al Cercului Bălăușeni la Marea Adunare de la Alba Iulia.
Nicolae Munthiu
Nicolae Oancea
Octavian Domide
Octavian Fleseriu
Octavian Goga (1881-1938)
Român ardelean, om politic, ziarist, scriitor, membru al Partidului Național Român și militant activ pentru drepturile românilor, editor a numeroase ziare naționale. Închis pentru activitatea sa în închisorile din Budapesta și Szeged, înrolat în Armata română în 1917, unul dintre cei mai activi fruntași ardeleni în promovarea idealului unității naționale la Budapesta, Viena, Iași, Chișinău, Odessa, Paris, Londra, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, ministru fără portofoliu.
Onoriu Sasu
Ovidiu German (1891-1973)
Profesor din Brașov, delegat al presei române la la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918.
Partenie Cosma (1837-1923)
Avocat, om politic transilvănean, cel de-al doilea președinte al Partidului Național Român din Transilvania, luptător pentru drepturile naționale ale românilor din Transilvania, deputat în Dieta de la Budapesta, senator al României Mari.
Pavel Borlovan
Petre Poruțiu (1884-1951)
Doctor în științe juridice și politice, avocat, mobilizat în armata austro-ungară, în 1918 se implicat în pregătirea Unirii, delegat al Bistriței la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii, ales șef al secțiunii de reformă agrară în Consiliul Dirigent, însărcinat cu recensământul proprietăților agricole, profesor universitar la Cluj.
Petru Barlea
Petru Groza (1884-1958)
Român ardelean, avocat la Deva, participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, a luat cuvântul la 1 Decembrie, membru în Marele Sfat Național.
Petru Pavel
Petru Tamaian
Pompeiu Farcas
Pompiliu Dan
Remus Rosca
Roman Ciorogariu
Romul Boilă (1881-1946)
Român ardelean, luptător pentru drepturile românilor, incorporat și trimis pe front în armata austro-ungară, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei ales pe 2 decembrie 1918, se ocupă cu departamentul Comunicații și Alimentare, membru al Partidului Național Țărănesc, deputat, senator.
Romulus Vuia
Sabin Moldovan (1899-1962)
Secretar al Consiliului Național Român din Arad, delegat al Clubului Sportivilor din Arad la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii.
Sergiu Medean
Sever Bocu (1874-1950 sau 1951)
Român bănățean, redactor al ziarului „Tribuna” din Arad, luptător pentru drepturile românilor, persecutat și întemnițat de autoritățile maghiare pentru acțiunile sale de susținere a memorandiștilor, organizează la Lipova o mare manifestație și a fost arestat. Luptător pentru drepturile românilor a fost arestat, condamnat și întemnițat de mai multe ori pentru articolele sale, devenind un simbol al rezistenței naționale a românilor bănățeni și ardeleni. Voluntar în armata română, în 1917 pleacă la Kiev unde editează ziarul „România Mare” destinat prizonierilor români de război aflați la Darnița și organizează prizonierii români, pleacă la Paris pentru a susține mișcarea emigrației române și lupta pentru Unire. Arestat în anul 1950, a murit în condiții necunoscute în închisoarea de la Sighet.
Sever Dan (188-1961)
Român ardelean, avocat în Cluj, publicist la „Gazeta Transilvaniei”, secretar al Comitetului executiv al Partidului Național Român, conduce ziarul Românul din Arad, internat în lagărul de la Șopron în 1916, delegat al circumscripției Cojocna la Alba Iulia, după Unire a fost trimis de Consiliul Dirigent ca delegat pe lângă Ministerul de Finanțe de la București, membru PNȚ, ministru, arestat și întemnițat la Sighet, eliberat în 1955.
Sever Ispravnic (1871-1954)
Stagiar al avocatului memorandist Aurel Suciu, publică în ziarele Tribuna și Românul, mobilizat și trimis în Croația, delegat al cercului electoral Pecica la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, alături de soția sa Adriana Ispravnic delegată a Reuniunii femeilor române din comitatul Arad, împreună cu Elena Cicio-Pop și Elena Goldiș, votând Unirea cu Regatul Român, după unire prodecan al baroului Arad, arestat la vârsta de 81 de ani și închis la Aiud, eliberat după câteva luni.
Sigismund Lengel
Silviu Dragomir (1888-1962)
Român ardelean, publicist și istoric, participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 în calitate de secretar, a rostit un discurs în fața celor 100.000 de persoane, a fost ales membru al Marelui Sfat Național Român, ministru în mai multe guverne ale României Mari, arestat și închis la Sighet, a supraviețuit închisorii.
Simion Dragomir (1883-1968)
Român ardelean, doctor în științe juridice, stabili în Ilia, organizator al Consiliului Național Român din Ilia, conduce Gărzile Naționale, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Simion Mândrescu (1868-1947)
Român transilvănean, fuge în Regat și devine militant pentru drepturile românilor din Transilvania, profesor la Universitatea din București, participă la fondarea Consiliul Național al Unității Românilor, în Franța, apoi în Italia participă la formarea legiunilor române.
Ștefan Cicio-Pop (1865-1934)
Român ardelean, om politic, avocat la Arad, în 1894 a mers la Conferința de la Haga să apere cauza românismului, apărător al acuzaților români în procesul memorandiștilor, deputat la Budapest, luptător pentru libertatea poporului român, membru al Consiliului Național Român Central și conducător al CNRC, casa sa din Arad a fost sediul Consiliului, deschide cu cuvântarea sa Marea Adunarea Națională de la Alba Iulia, membru al Marelui Sfat Național și ministrul însărcinat cu Războiul și Siguranța Publică în cadrul Consiliului Dirigent, ministru fără portofoliu în guvernul României Mari.
Stefan Dragos
Stefan Panescu
Stefan Rosianu
Teodor Botiș (1873-1940)
Fruntaș ardelean, profesor de teologie la Institutul Teologic din Arad, redactor al revistei “Biserica și Școala”, a reprezentat Institutul Teologic Greco-Ortodox din Arad la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
Teodor Bucurescu
Teodor Manea
Teodor Mihali (1855-1934)
Român ardelean, om politic, avocat la Dej, membru al Comitetului Național, participă la redactarea Memorandumului, arestat și condamnat la doi ani de închisoare, deputat la Viena și Budapesta, membru al Consiliului Național Român Central, negociază la Iași modalitățile unirii, participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, membru al Marelui Sfat Național, deputat, prefect de Someș, primar al Clujului în 1929.
Tiberiu Brediceanu (1877-1968)
Român bănățean, doctor în Drept, fratele lui Caius Brediceanu, pianist, pasionat de muzică, a făcut studii muzicale la Sibiu și Brașov cu Paul Richter, pasionat de folclor a cules 200 de melodii populare din Maramureș, dar și 400 de doine, cântece, jocuri, colinde din Banat. Delegat la Marea Adunare Națională de către „Societatea pentru crearea unui fond de Teatru român”, membru al Marelui Sfat Național, a condus primul turneu al Teatrului Național în Ardeal și Banat.
Tiron Albani (1887-1976)
Român ardelean, publicist, fruntaș al Partidului Social Democrat, cooptat în Consiliul Național Român de la Budapesta, membru al Consiliului Național Român Central, participant activ la mișcarea națională și la organizarea Marii Adunări de la Alba Iulia.
Titus Ciortea (1883-1921)
Român transilvănean, avocat în Alba Iulia, membru al Partidului Național Român, trimis pe front, cade prizonier la ruși, se întoarce în 1918 la Târgu Lăpuș, ales membru al Consiliului Național Român din localitate și delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia care votează Unirea. Întors la Lăpuș organizează o adunare populară care să prezinte populației locale Unirea Transilvaniei cu Regatul Român. Participanții la adunare au fost atacați de un detașament maghiar, Titus Ciortea a fost grav rănit.
Toma Rosu
Trăian Novac (1882-1969)
Fruntaș bănățean al mișcării naționale de emancipare, a votat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918
Traian Șincai (1871-1939)
Membru al Baroului Timiș, avocat la Vinga, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii.
Trăian Vățianu (1864-1940)
Fruntaș ardelean, paroh, protopop, autor de manuale școlare, suplinitor la catedra liturgică de la Institutul Teologic din Arad etc. La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 a reprezentat Protopopiatul Arad.
Traian Vuia (1872-1950)
Român bănățean, ingineri și inventator pasionat de zbor, pionier al aviației mondiale, construiește primul avion și face primul zbor din istoria aviației la 18 martie 1906, participă activ la acțiunile de unificare ale statului român, fondator al Comitetului Național al Românilor din Transilvania de la Paris pe care îl și conduce, propagandist al luptei naționale.
Valer Hețco (1877- ?)
Român ardelean, preot greco-catolic, doctor de drept canonic la Universitatea din Budapesta, a reprezentat Protopopiatul Beiuș la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
Valer Moldovan (1875-1954)
Avocat român, doctor în drept, apropiat a lui Iuliu Maniu, publicist în ziarele românești din Transilvania, fondator al ziarului Românul, înrolat și trimis la Linz, delegat al cercului Turda la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii, deputat al României Mari, profesor universitar, arestat și închis la Sighet unde moare în 1954, fiind înmormântat în cimitirul săracilor.
Valeriu Braniște (1869-1928)
Român ardelean, luptător pentru drepturile românilor, publicist, om politic, chemat în Banat de către Alexandru Mocioni să se ocupe de ziarul „Dreptatea” din Timișoara care devine o tribună de luptă pentru drepturile românilor din Ungaria. Condamnat și întemnițat pentru activitatea sa proromânească trebuie să părăsească Banatul, pleacă în Bucovina de unde va fi expulzat, revine în Banat și conduce ziarul „Drapelul” din Lugoj, arestat și condamnat din nou va fi eliberat de revoluționarii maghiari. Conduce acțiunile românilor din Lugoj în octombrie-noiembrie 1918. A fost chemat în SUA de către Vasile Stoica, delegat al Consiliului Național Român să discute cu generalul francez Franchet d Espérey, comandantul Armatelor aliate de la Salonic, întoarcerea soldaților români în Banat și Transilvania, organizator al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei.
Valeriu Sas (1888-1949)
Român bănățean, învățător, a contribuit la organizarea gărzilor naționale din jurul Lugojului. La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 a fost delegat ca reprezentant al Reuniunii învățătorilor greco-catolici din Lugoj.
Valeriu Traian Frențiu (1875-1952)
Român bănățean, doctor în, episcopul greco-catolic al Lugojului, luptător pentru drepturile românilor și pentru Unire, participă la mișcarea națională. Arestat de către autoritățile comuniste în 1948, moare în 1952 la închisoarea din Sighet.
Vasile Avramescu (1873-1949)
Avocat român în Radna, mobilizat în Armata austro-ungară, fondator al Consiliului Național Român Radna, redactor al statutelor Gărzilor Naționale Române, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia unde votează Unirea, primul președinte român al Tribunalului din Arad (1919-1921).
Vasile Bicighean (1880-?)
Român ardelean, profesor, a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, ca deputat al Fondurilor greco-catolice din Vicariatul Rodnei
Vasile Cerghizean (1885-1968)
Român ardelean, preot greco-catolic, a ajutat la constituirea Gărzii Naționale din Coc. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, ca delegat al Cercului Luduș și al localității Coc (astăzi Pădureni).
Vasile Chindriș (1881-1947)
Român transilvănean, studiază Dreptul la Berlin, vicepreședinte al Asociației studenților români din Berlin, președinte al Despărțământului Astrei de la Sighet, trimis pe front, delegat al Gărzii Naționale Române din Maramureș la Alba Iulia, conduce județul și pregătește instaurarea administrației române.
Vasile Damian (1855-1919)
Protopop al Zărandului, membru al Partidului Național Român, adept al „activismului”, deputat de Orăștie în Dieta de la Budapesta (1905-1918). La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 a reprezentat Protopopiatul Zarand.
Vasile Domșa (1860-1932)
Protopop ortodox, a fost delegat la Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, de către Protopopiatului Orăștie.
Vasile Gan (1859-1934)
Preot ortodox, a reprezentat Cercul Turda și Protopopiatul Lupșa la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.
Vasile Goldiș (1862-1934)
Român ardelean, solidar cu memorandiștii, fondator al ziarului „Tribuna Poporului” din Arad, apoi „Tribuna”, membru al Partidului Național Român, deputat în parlamentul din Budapesta, a elaborat manifestele-apel Către națiunea română și Către popoarele lumii în care cerea drepturi pentru români, redactor al ultimatului adresat guvernului maghiar în noiembrie 1918, negociază cu modalitățile de Unirea a Transilvaniei vu guvernul de la Iași, citește Rezoluția Adunării de la Alba Iulia, redactată parțial de el, membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei în problema Cultelor și Instrucțiunii Publice, face parte din delegația care duce Actul Unirii la București, deputat și ministru al României Mari.
Vasile Lucaciu (1852-1922)
Român ardelean, publicist, memorandist, lider al Partidului Național Român și un luptător pentru drepturile românilor, întemnițat în mai multe rânduri, deputat în Parlamentul din Budapesta, membru și vicepreședinte al Consiliului Național Român, ministru fără portofoliu în Consiliul Dirigent al Transilvaniei. Deputat în Parlamentul României Mari.
Vasile Pahone (1869-1931)
Avocat român, stabilit în Bistrița, președinte al Fondurilor Grănicerești din Năsăud, delegat oficial la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii, membru al Marelui Sfat Național, prefect al județului Bistrița-Năsăud după Unire.
Vasile Popan (Pop ?)
Preot, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 a fost delegat al Cercului Cărău.
Vasile Pustai (?)
A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 ca reprezentant al cercului electoral Satu Mare.
Vasile Selegean (1874-1931)
Avocat, a reprezentat Cercul Baia Mare la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
Vasile Trăian Pop (1892-1966)
Profesor, a fost delegat al Cercului Medieș la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
Victor Bontescu (1879-1933)
Român ardelean, luptător pentru drepturile românilor, avocat, trimis pe frontul italian pentru acțiunile sale proromânești, reprezentant al românilor din Hațeg la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent conduce resortul pentru Agricultură și Comerț.
Victor Onișor (1874-1932)
Președinte al Asociației Petru Maior din Budapesta în timpul studenției, avocat stagiar la Vârșeț, prieten al lui Traian Vuia, vicepreședinte al Consiliului Național Român din Bistrița Năsăud, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii, ales în Marele Sfat Național, secretar al resortului Afaceri Interne al Consiliului Dirigent, profesor universitar la Cluj după Unire.
Viorel Tilea (1896-1972)
Român ardelean, om politic, avocat, secretar al Consiliului Național Român de la Viena, secretar particular a lui Iuliu Maniu, deputat, ministru.
Virgil Hațiegan
Virgil Popoviciu ( Popovici ?), (1855-1943)
La Marea Adunare Națională din Alba Iulia din 1 decembrie 1918 a reprezentat Reuniunea femeilor române pentru înfrumusețarea bisericii greco-ortodoxe din Hațeg.
Zaharia Muntean (1881-1972)
Avocat român, publicist și membru activ al ASTREI, condamnat la moarte pentru spionaj în favoarea statului român în 1916, grațiat, membru al Comisiei militare a Consiliului Național Român, ales în cercul electoral Vințul de Jos delegat la Marea Adunare de la Alba Iulia, a votat Unirea, membru al Marelui Sfat Național Român după Unire și secretar general al resortului financiar al Consiliului Dirigent, ales deputat în primul parlament al României Mari.
Zenovie Pâclișanu (1886-1957)
Preot greco-catolic, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 a reprezentat Reuniunea de misiuni a preoților greco-catolici din arhidieceza greco-catolică română de Alba Iulia și Făgăraș.
