Adam Oltean (1882-1947)

Român ardelean, delegat al secțiunii române al PSD Orăștie la Marea Adunare de la Alba Iulia, a votat Unirea.

Adriana Ispravnic

Soția lui Sever Ispravnic, delegată a Reuniunii femeilor române din comitatul Arad.

Afabasie Chiriac (1891-?)

Român basarabean, agricultor, deputat al Sfatului Țării ales de Congresul I al Militarilor Moldoveni din toată Rusia, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Alboi Șandru Vasile

Român bucovinean, reprezentant al orașului Câmpulung, membru al Consiliului Național Român, delegat din partea Consiliului la ședința din 28 noiembrie 1918, votând Unirea Bucovinei cu România.

Alecu/Alexei Mateevici (1888-1917)

Român basarabean, poet, teolog și profesor de teologie la Academia Teologică din Kiev, apoi la Seminarul din Chișinău (1914-1916), preot, înrolat în armata țaristă, a fost trimis pe frontul român și a participat la luptele de la Mărășești și Mărăști. A participat la Congresul învățătorilor din Basarabia, fiind promotor al unirii în rândurile acestora. Din păcate, nu a ajuns să vadă visul național împlinit, murind de tifos exantematic în 1917. Poezia sa Limba noastră, scrisă în anul 1917, a fost citită după semnarea actului Unirii, fiind considerată cea mai frumoasă poezie românească dedicată limbii române.

Alexandru Aciu (1875-1954)

Avocat român la Tășnad, Satu Mare, înrolat în armata austro-ungară, în 1918 organizează Consiliul Național Român și Garda Națională Română din Șimleul Silvaniei, conduce delegația din Șimleu Silvaniei la Alba Iulia, ales la 2 decembrie membru al Marelui Sfat Național; arestat și luat ostatic de către armata bolșevică maghiară în primăvara anului 1919, evadează. A fost deputat și senator al României Întregite.

Alexandru Baltagă (1861-1941 Spitalul regional din Kazan)

Român basarabean, preot, militant pentru Unirea Basarabiei, membru al Partidului Social-Democrat, deputat din partea Preoțimii Ortodoxe din Basarabia, a votat Unirea Basarabiei cu România. După unire președinte al Consiliului Clericilor Ortodocși din Basarabia. În 1940 arestat de NKVD, a murit în spitalul regional din Kazan.

Alexandru Borza

Medic român din Abrud, delegat al Abrudului la Marea Adunare de la Alba Iulia.

Alexandru Ciura (1876-1936)

Profesor, scriitor, delegat al cercului Ibașfălău la Marea Adunare de la Alba Iulia.

Alexandru Groppa (1879-?)

Român basarabean, student, arestat, cooperator membru al Cârmuirii Guberniale a Zemstvei, ales de către Partidul Național Moldovenesc deputat în Sfatul Țării, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Alexandru Ieșan (1883-?)

Român bucovinean, doctor în Filozofie, profesor, ales în Consiliul Național Român în ședința din 25 noiembrie 1918, delegat din partea Consiliului la Congresul General al Bucovinei care a votat Unirea Bucovinei cu Regatul Român.

Alexandru Lupeanu-Melin (1881-1937)

Profesor la Școala de fete din Blaj, delegat al cercului Fărău la Marea Adunare de la Alba Iulia.

Alexandru Marghiloman (1854-1925)

Om politic conservator, judecător, avocat, deputat; germanofil prin structură și convingeri, rămâne în teritoriul ocupat de către trupele Puterilor Centrale și mediază între populație și ocupantul german, încercând să limiteze abuzurile făcute de către acesta. Reprezentând facțiunea moderată a oamenilor politici germanofili, și-a asumat conducerea guvernului într-un moment critic pentru statul român – armistițiul cu Puterile Centrale și negocierea păcii separate, după prăbușirea frontului rusesc; a negociat unirea Basarabiei cu România cu reprezentanții Sfatului Țării, obținând și acordul de principiu al Germaniei. A participat la Chișinău la săvârșirea actului unirii și a făcut demersurile recunoașterii acestei uniri. Semnatar al păcii de la București (aprilie 1918), a fost considerat trădător, dar i-a fost postum recunoscut rolul jucat în întregirea României.

Alexandru Morariu (1881-1940 deportat, dispărut fără urmă)

Român basarabean, agricultor, ales în Sfatul Țării ca reprezentant al județului Hotin, a votat Unirea Basarabiei cu România, a fost deportat în Karelia, soția sa la Tiumeni, dispărut fără urmă, soția sa a fost repatriată în 1956.

Alexandru Pop (1877-1929)

Avocat, director de bancă, implicat în organizarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, delegat al cercului electoral Cehul Silvaniei la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii.

Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950)

Român ardelean, om politic, membru al comitetului Partidului Național din 1896, deputat în Parlamentul din Budapesta, implicat în lupta națională a românilor din Ungaria și Transilvania, cere drepturile românilor, dat afara din Parlament pentru citirea unor versuri considerate insultătoare. Constituie Comitetul Național Român din Oradea, citește în Parlamentul austro-ungar declarația poporului român din Ardeal și Ungaria prin care românii cer organizare națională. Membru al Consiliului Național Român Central, negociază la Iași modalitățile de unire, membru în Consiliu Dirigent, responsabil cu Externele și Presa, membru în delegația care îi prezintă regelui și reginei Actul Unirii, ministru fără portofoliu în primul guvern al României Mari, deputat, ministru.

Alexe Procopovici (1884-1946)

Român bucovinean, istoric, ziarist la „Glasul Bucovinei” cu un rol important în promovarea ideilor unității națioanle, având legături cu ardelenii, membru al Consiliului Național Român și votant al Unirii Bucovinei, reprezentant al Bucovinei la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Colaborator apropiat a lui Sextil Pușcariuu împreună cu care editează Cazania lui Coressi, membru corespondent al Academiei Române, deputat al României Mari.

Alexiu Pocol (1871-1935)

Proprietar de mine din Baia Mare, învățător, delegat al cercului Lozna Mare la Marea Adunare de la Alba Iulia.

Amos Frâncu (1866-1933)

Avocat român, îl apără pe Ioan Rațiu în procesul memorandiștilor din 1894, revigorează viața culturală românească din Cluj; înrolat a fost trimis la Praga, redactează un manifest în 1918 prin care cere mobilizarea românilor, organizează la Cluj – Senatul Național Român din Ardeal, Gărzile Naționale din Cluj, delegat la Alba Iulia. După Unire apără moții și drepturile acestora de proprietate asupra pădurilor.

Ana Gherman (1882-1969)

Luptătoare pentru drepturile românilor, aflată în conducerea Reuniunii de binefacere a femeilor greco-catolice și greco-ortodoxe române din Bistrița, delegat la Marea Adunare de la Alba Iulia.

Ana Totoian

Delegată a Reuniunii de înmormântare din Micești la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Anatolie Moraru (1895-1969)

Român basarabean, ofițer în Marele Război, ales deputat în Sfatul Țării de Congresul Militarilor Moldoveni, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Andrei Cadar (1860-1930)

Proprietar din Meșterhaza, delegat al cercului Stânceni, regiunea Mureș-Turda la Marea Adunare de la Alba Iulia, după Unire primar în Stânceni.

Andrei Ille (1870-1933)

Doctor în drept, avocat, conducătorul Despărțământului Astrei din comuna Tinca care-l deleagă la Adunarea Națională de la Alba Iulia, ales în Marele Sfat Național după votarea Unirii.

Andrei Iovian (1886-1920)

Protopop în Ciachi-Gârbău, delegat al cercului Ciachi-Gârbău, comitatul Solnoc-Dăbâca la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Andrei Scobiolă (1884-1971)

Român basarabean, profesor, membru al Partidului Socialist-Revoluționar Moldovenesc, mobilizat în armata țaristă, fondează Comitetul Militar Moldovenesc în 1917 la Iași, deputat al Sfatului Țării ales de Congresului Militarilor Moldoveni, a votat Unirea Basarabiei cu România; deputat al României Întregite.

Angel Ion

Român bucovinean deputat de Câmpulung, ales în Consiliul Național Român, votează Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918.

Anton Caraman (1880-?)

Român basarabean, agricultor, ales deputat în Sfatul Țării la Congresul al III-lea al Delegaților Țărani, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Anton Crihan (1893-1993)

Român basarabean, unionist, om politic și profesor universitar; absolvent al Facultății de Economie din Odessa, ofițer în Primul Război Mondial, în 1917 organizează la Odessa, împreună cu alți basarabeni Cohortele moldovenești pentru apărarea populației din Basarabia în fața trupelor ruse ce jefuiau teritoriul basarabean; ales deputat în Sfatul Țării ales de către Congresul Militarilor Moldoveni, a aderat la „Fracțiunea Blocul Moldovenesc” (una din cele 4 fracțiuni din cadrul Sfatului Țării), vicepreședinte al comisiei Agrare, a votat Unirea. Și-a continuat activitatea în calitate de deputat în Parlamentul României între anii 1919 și 1932; doctor în științe economice la Sorbonna; profesor universitar la Iași și Chișinău; fuge în Iugoslavia și apoi Franța la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial; de aici emigrează în SUA și devine membru al Comitetului Național Român din exil.

Apollo Pătraș

Român bucovinean, reprezentant al orașului Siret, ales în Consiliul Național Român la ședința din 25 noiembrie 1918, când au fost cooptați încă 51 membri, delegat la Congresul General al Bucovinei care a votat Unirea Bucovinei cu România.

Arthur Anderco (1882-1932)

Preot din Ieud, Maramureș, delegat al cercului Vișeu la Adunarea Națională de la Alba Iulia.

Augustin Bena (? -1962)

Preot din Bistrița-Năsăud, profesor de muzică, compozitor, delegat al cercului Bistrița-Năsăud la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Augustin Caliani

Delegat al Casinei române din Blaj la Marea Adunare de la Alba Iulia.

Augustin Deac (1879-1960)

Român ardelean, avocat în Orăștie, delegat al CNR Orăștie la Alba Iulia, votează Unirea, devine primul judecător șef român din Ilia (Hunedoara), magistrat, primar al Orăștiei.

Augustin Ghilezan (1883-1943)

Protopop din Ciacova, Timiș, delegat al protopopiatului Ciacova la Marea Adunare de la Alba Iulia.

Augustin Pintea (1885-1951)

Avocat în Cluj, organizează Garda Națională din zona Sălajului, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii, ales în Marele Sfat Național.

Augustin Rațiu (1884-1970)

Doctor în drept, avocat în Turda, implicat în lupta națională a românilor, membru activ al Astrei și Casinei române din Turda, înrolat și trimis pe front, comisar al orașului Turda în 1918, organizator al Gărzilor Naționale, delegat al cercului Turda la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii, primar al Turdei.

Aurel Ciorbea (1889-1957)

Jurist român din Ponor, delegat al cercului Băncii Populare „Înaintarea” din Ponor, regiunea Alba la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Aurel Cosma (1867-1931)

Român bănățean, avocat, om politic, luptător pentru drepturile românilor din Banat, extinde activitatea Astrei în Banat la sfârșitul secolului al XIX-lea președinte al Partidului Național Român din Banat, luptător pentru Unirea Banatului cu România, președinte al Delegației bănățene la Adunarea de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, votant al Unirii, membru al Marelui Sfat Național, primul prefect al județului Timiș-Torontal, deputat și ministru.

Aurel Cosma jr. (1901-1983)

Român bănățean, nepot al lui Aurel Cosma, delegat din partea Gărzilor Naționale Românești din comitatul Timiș la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, jurist, ziarist și om politic în România Mare.

Aurel Domșa (1868-1938)

Preot unit din Blaj, delegat al Reuniunii de Înmormântare din Blaj la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia

Aurel Hețco (1884-1967)

Român ardelean, avocat, mobilizat, în noiembrie 1918, reorganizează comunele din Jibou, contribuie la organizarea Consiliului Național Român și a Gărzilor Naționale Române din Jibou, delegat la Alba Iulia din partea cercului Dioșd. După Unire a fost prim pretor al plasei Jibou.

Aurel Lazăr (1874-1930)

Român ardelean, jurist, om politic, membru în Comitetul de conducere a Partidului Național din 1897, în casa lui din Oradea s-a ținut în octombrie 1918 ședința CNR și a fost scrisă declarația cu privire la dreptul de autodeterminare a românilor din Ungaria citită în parlamentul de la Budapesta de Alexandru Vaida Voevod, membru al Consiliului Național Român Central, participant la negocierile de la Arad cu reprezentanții guvernului maghiar, a ținut o cuvântare în fața mulțimii întrunite la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, a fost membru al Consiliului Dirigent responsabil cu Justiția. După unire a fost deputat și președinte al Camerei Deputaților.

Aurel Moraru (1886-1945)

Român bucovinean, doctor în Drept la Praga, ales în Consiliul Național Român la ședința din 25 noiembrie 1918, când au fost cooptați încă 51 membri, delegat la Congresul General al Bucovinei care a votat Unirea Bucovinei cu România. După unire, deputat liberal în mai multe legislaturi.

Aurel Nilvan (?-1944)

Membru al Despărțământului Astrei din Șomcuta Mare, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Uniri.

Aurel Țurcan

Român bucovinean, ales membru al Consiliului Național Român în adunarea din 27 octombrie 1918, delegat la Congresul General al Bucovinei care a votat Unirea Bucovinei cu România.

Aurel Vlad (1875-1953)

Român ardelean, om politic, doctor în Drept, liderul de opinie al Partidului Național Român, deputat în Parlamentul de la Budapesta, își folosește întreaga avere pentru cauza națională, membru al Consiliului Național Român Central, ține un discurs emoționant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, membru al Consiliului Dirigent, responsabil cu Finanțele. Ministru în mai multe guverne ale României, deputat, arestat de către autoritățile comuniste a murit în închisoarea de la Sighet.

Avram Imbroane (1880-1938)

Român bănățean, om politic, teolog, luptător pentru unirea Banatului și Transilvaniei cu România, voluntar în grupul Cerna condus de I. Dragalina, pleacă în Rusia în 1917 pentru a face propagandă în rândul prizonierilor români ardeleni și bănățeni să se înroleze voluntari în Armata Română, ales de către bănățeni să îi reprezinte la Adunarea Națională de la Alba Iulia, împreună cu fratele său Nicolae Imbroane votează Unirea, reprezentant al Banatului la Conferința de Pace de la Paris (1919-1920) care discută și problema Banatului.

Axente Banciu (1875-1959)

Român ardelean, luptător pentru drepturile românilor, merge în Basarabia unde susține mișcarea românilor și ridicarea spiritului național.

Basil Hațegan (1853-1948)

Român ardelean, notar, susținător al cauzei românilor din Transilvania, delegat al Cercului Vințu de Jos la Adunarea Națională de la Alba Iulia, după Unire prim pretor al plasei Vințu de Jos.

Baziliu Surdu

Fruntaș român din Sibiu, membru al Consiliului Național Român Central, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Boris Epure

Român basarabean, ales deputat în Sfatul Țării din Bălți, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Bujor Teculescu (1902-1978)

Fiul protopopului Ioan Teculescu din Alba Iulia, primul episcop al Armatei (1922-1924) cu numele de Justinian Teculescu, a participat elev fiind la pregătirea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, a fost cel mai tânăr membru al Gărzii Naționale din Alba Iulia, a asistat la Marea Adunare Națională din 1 Decembrie 1918.

Caius Brediceanu (1879-1953)

Român bănățean, luptător pentru drepturile românilor, avocat, apărător al lui Valeriu Braniște și a altor fruntași români, notar oficial al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, a făcut parte din delegația care a dus Actul Unirii, membru al Marelui Sfat Național Român, participant la Conferința de Pace de la Paris unde a reprezentat interesele Banatului, diplomat, deputat, ministru în guvernele României Mari.

Camil Selegean (1873-?)

Preot greco-catolic, profesor la Școala civilă greco-catolică din Beiuș, publicist, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Candid Suciu (1872-1958)

Preot din Margina, Alba, delegat al cercului Aiud la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Chiril Sbierea (1891-?)

Român basarabean din Cahul, student, mobilizat, ales deputat în Sfatul Țării de Congresul Militarilor Moldoveni, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Chiril Spinei (1884-?)

Român basarabean, copist, soldat președinte al Comitetului Executiv al Miltiarilor Moldoveni din Crimeea cu sediul la Sevastopol care îl alege deputat în Sfatul Țării, votant al Unirii Basarabiei cu România.

Constantin (Cornel) Homuica

Român bucovinean, doctor în Drept, funcționar al Fondului Bisericesc al Ortodoxiei Române, desemnat membru al Consiliului Național Român la Adunarea Națională din 27 octombrie 1918, ales membru în Consiliu compus din 50 de persoane, votează Unirea Bucovinei la 28 noiembrie 1918.

Constantin Baicu (1865-1945)

Învățător din Orăștie, Hunedoara, delegat al Reuniunii învățătorilor greco-ortodocși din Hunedoara la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Constantin Bivol (1885- 12.III.1942, penitenciarul Cistopol, Rusia)

Român basarabean, agricultor, membru al Partidului Socialist-Revoluționar, ales deputat în Sfatul Țării din partea Comitetului Executiv Central Moldovenesc, a votat Unirea Basarabiei.

Constantin Brăescu (1873-1929)

Român basarabean, colonel în armata țaristă, comandant al Regimentului Moldovenesc de Cavalerie, general și Ministru de Război al Republicii Democrate Moldovenești, după Unire comandant al trupelor teritoriale din Basarabia.

Constantin Lacea

Profesor la Liceul Andrei Șaguna din Brașov, refugiat în Moldova, pleacă în Suedia, apoi la Paris, cooptat de către Take Ionescu în Consiliul Național Român pentru ai organiza pe voluntarii români, apoi în echipa Conferinței de Pace de la Paris.

Constantin Missits (1878-1921)

Bursier al Fundației Gojdu urmează dreptul la Budapesta fiind coleg cu Traian Vuia, candidat de avocat Lipova, căsătorit cu Valeria Braniște se mută la Lugoj, delegat la Alba Iulia de cercul electoral Lipova, membru în Consiliu Dirigent și în Marele Sfat al Țării.

Constantin Nastasi

Membru al Societății Academie Junimea, judecător, urmărit penal pentru românism, reprezentant al orașului Cernăuți, ales în Consiliul Național Român la ședința din 25 noiembrie 1918, când au fost cooptați încă 51 membri, delegat la Congresul General al Bucovinei care a votat Unirea Bucovinei cu România.

Constantin Stere (1865-1936)

Om politic basarabean; membru din liceu în mișcarea narodnicistă din Rusia, arestat pentru activitate revoluționară, judecat și condamnat, închis în Siberia (1886-1892). După detenția din Siberia vine la Iași unde urmează Dreptul la Universitatea din Iași, apoi începe o carieră didactică, ajungând profesor universitar și chiar rector. În perioada ocupației germane s-a stabilit la București. Pactizează cu ocupantul, fiind un dușman învederat al oricărei alianțe cu Imperiul Țarist. Alege, după dezastrul din toamna anului 1916 să treacă în tabăra filogermană. Alexandru Marghiloman nota în volumul III al notelor sale politice din anul 1918 la pagina 286: „Stere îmi spune cu căldură un proect de alianță personală cu împăratul Wilhelm.

Am avea aici un vice-rege și am avea avantagiul unei guvernări căreia Australia și Canada i-au apreciat binefacerile. O Românie tare nu se poate face cu o monarhie care tremură în fața partidelor. Dinastia nu are la noi puterea tradițiilor. Trebuie doar să-și ia puterile din afară”, vizitând chiar Berlinul pentru a fi artizanul noii Românii cu Basarabia și condusă direct de Wilhelm I al Germaniei.

Basarabean fiind, participă la negocierile duse la București cu reprezentanții Sfatului Țării, în februarie/martie 1918, cu privire găsirea momentului oportun pentru unirea Basarabiei. Pleacă la Chișinău, se implică în negocieri cu toate facțiunile. A fost ales membru al Sfatului Țării (27 martie – 25 noiembrie 1918), apoi, după unire, președinte al acestuia (2 -25 aprilie 1918). A avut o contribuție majoră la negocierea și realizarea unirii Basarabiei, la dinamizarea, în doar câteva zile, a vieții politice basarabene și hotărârea unirii. A fost decorat de regele Ferdinand, la 30 martie/12 aprilie 1918, cu ordinul „Steaua României”, fiindu-i iertate greșelile trecutului și recunoscut rolul în Unirea Basarabiei cu România. A fost ales deputat de Soroca în primul Parlament al României Mari.

Coriolan Băran (1896-1979)

Avocat român, concentrat la Szeged și trimis pe frontul italian, rănit în bătălia de la Doberdo, secretar al lui Ioan Erdelyi la Budapesta, organizează Garda Națională din Sânnicolau Mare în toamna anului 1918, delegat la Adunarea Națională de la Alba Iulia. După unire a fost primar al Timișoarei, prefect al județului Timiș. Arestat în 1950, închis timp de cinci ani și șase luni la București, Gherla și Aiud, repus în drepturi.

Coriolan Zuiac (1875-1942)

Preot din Vasiova, Caraș-Severin, delegat al Bocșei Române la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unir

Cornel Abrudan (1870-1959)

Preot, protopop din Resighea, Sătmar, delegat al cercului Careii Mari la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Cornel Ardelean (1864-1937)

Avocat român din Chișineu-Criș, lider al românilor din localitate, s-a implicat în 1918 în organizarea Consiliului Național Român, vicepreședinte al CNR, investit cu mandat alături de dr. Romul Velicu, Sever Miclea și Iustin Petruțiu să-i reprezinte pe românii din cercul Batania, comitatul Cenad (astăzi Battyonya, Ungaria), senator în Parlamentul României Mari.

Cornel Clain

Român bucovinean, reprezentant al districtului Storojineț, desemnat membru al Consiliului Național Român la Adunarea din 27 octombrie 1918, ales în Consiliul de 50, votant al Unirii Bucovinei cu Regatul Român.

Cornel Glava (1883-1953)

Român ardelean, avocat în Arad, stabilit în Criscior, înrolat și trimis pe front, delegat al cercului Baia de Criș la Adunarea Națională de la Alba Iulia unde votează Unirea Transilvaniei cu România, după Unire președinte al judecătoriei din Hațeg.

Cornel Iancu (1876-1956)

Român transilvănean, avocat stagiar la cancelaria lui Ștefan Ciceo-Pop, apărător al țăranilor răsculați de la Șepreuș, 1904-1905, delegat al Aradului la Adunarea Națională de la Alba Iulia, membru al Marelui Sfat Național, după unire a fost deputat în Parlamentul României Mari, la sfârșitul vieții trimis cu domiciliu forțat în Hațeg.

Cornel Lazăr (1863-1931)

Protopop ortodox din Hălmagiu, Arad, delegat al protopopiatului Hălmagiu la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.

Corneliu Diaconovici (1859-1923)

Român bănățean, avocat, ziarist, luptător pentru drepturile românilor, președinte al Societății literare Petru Maior, coordonator al „Enciclopediei Române” apărute la Sibiu 1898-1904.

Cronologia Anului 1918

Dan Dimitrie (1856-1927)

Român bucovinean, preot, scriitor, ales membru al Consiliului Național Român la Adunarea din 27 octombrie 1918, ales în Consiliul de 50, delegat la Congresul General al Bucovinei a votat la 28 noiembrie 1918 Unirea Bucovinei cu Regatul Român, membru corespondent al Academiei Române.

Daniel Ciugureanu (1885-1950)

Om politic, absolvent al Seminarului Teologic din Chișinău și al Facultății de Medicină a Universității din Kiev (1913); arestat în 1912 de Ohrana țaristă pentru activitate națională; a fost medic la diverse spitale din Basarabia. Ales membru al Parlamentului Național Moldovenesc, în ianuarie 1918 a format un nou guvern, recunoscut de Sfatul Țării la 16 ianuarie 1918. Semnatar al actului Unirii la 27 martie 1918; ministru fără portofoliu, apoi vicepreședinte al Camerei Deputaților; senator, președinte al Senatului. A activat ca medic militar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Arestat la 5 mai 1950, moarte în închisoarea de la Sighetul Marmației. Mormântul nu îi este cunoscut.

Danilă Sabo (1876-1947)

Doctor în științe juridice la Cluj, avocat în Blaj, apără drepturile românilor, membru al Consiliului Național Român comitatens, locțiilor al comdandantului Gărzii Naționale Blaj, ales membru în Marele Sfat Național, primul român prefect al orașului Cluj.

Demetriu Radu (1861-1920)

Episcop unit din Oradea Mare, Bihor, delegat al episcopiei Oradea Mare la Marea Adunarea Națională de la Alba Iulia.

Dimitrie Bucevschi (1858-1948)

Român bucovinean, tipograf, publicist, colaborator al „Glasului Bucovinei”, împreună cu Valeriu Braniște a redactat ziarul „Patria” din Cernăuți în perioada 1897-1900, ales în Consiliul Național Român al Bucovinei, a votat Unirea Bucovinei la 28 noiembrie 1918. Din 1919 a fost redactorul gazetei „Bucovina”.

Dimitrie Cărăuș (1892-1955)

Român basarabean, student la Odessa, membru al Partidului Național Moldovenesc, mobilizat, ales în Sfatul Țării, a votat Unirea Basarabiei cu România. După Unire deputat și senator al României Mari.

Dimitrie Marchitan (1886-?)

Român basarabean, agricultor, deputat în Sfatul Țării ales de Congresul Țăranilor din Basarabia, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Dimitrie Marmeliuc (1886-1970)

Român bucovinean, doctor în Filozofie la Viena, profesor, ales în Consiliul Național Român la ședința din 25 noiembrie 1918, când au fost cooptați încă 51 membri, delegat la Congresul General al Bucovinei care a votat Unirea Bucovinei cu România.

Dimitrie Popa (1894-1963)

Preot ortodox din Tulca, Bihor, delegat al cercului Salonta la Marea Adunarea Națională de la Alba Iulia

Dimitrie Țurcan

Român bucovinean, inginer, ales membru al Consiliului Național Român în adunarea din 27 octombrie 1918, delegat la Congresul General al Bucovinei care a votat Unirea Bucovinei cu România.

Dionisie Bejan (1837-1923)

Român bucovinean, preot, președinte al Societății pentru cultură și literatura română în Bucovina (1896-1918), deputat în Dieta Bucovinei (1903-1918), a fost membru al Consiliului Național Român la Adunarea Națională din 14/27 octombrie 1918, ales în Consiliul celor 50, a fost președinte de vârstă al Consiliului Național al Bucovinei, delegat la Congresul General al Bucovinei din 15/28 noiembrie 1918 care a votat Unirea Bucovinei cu România, senator în Parlamentul României Mari, redactor al ziarului „Glasul Bucovinei”.

Dionisie Bobei

Preot ortodox din Petreni, Hunedoara, delegat al Protopopiatului Deva la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918

Dionisie Login (1862-1940)

Avocat român din Bistrița, membru al Partidului Național Român, delegat al Bistriței la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, după Unire, prefect al județului Bistrița-Năsăud.

Dorift Șuteu (1887-1965)

Preot ortodox din Sânbenedic, comitatul Mureș-Turda, delegat la Marea Adunarea Națională de la Alba Iulia.

Dorimendont Popovici (1873-1950)

Român bucovinean, om politic, fruntaș al luptei pentru drepturile bucovinenilor, deputat în Dieta Bucovinei, ales în vicepreședinte al Consiliul Național Român la 27 octombrie 1918, conduce secția administrativă, delegat la ședința Congresului General al Bucovinei votează Unirea Bucovinei cu România. După unire a fost viceprimar al orașului Cernăuți și ministru de stat pentru problemele Bucovinei în 1927. Arestat de către reprezentanții regimului comunist la 77 de ani, moare în închisoarea de la Sighet la 12 iunie 1950.

Dumitru Buja (1890-1979)

Economist din Sântana, Mureș, delegat al cercului II Mureș Oșorhei la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.

Dumitru Căpățână (1873-1942)

Proprietar din Brașov, delegat al cercului I Brașov la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.

Dumitru Groppa (1895-1970)

Român basarabean, sublocotenent în armata rusă, ales deputat în Sfatul Țării din partea Partidului Național Moldovenesc și la 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei cu Regatul Român.

Dumitru Iclănzan (1867-1971)

Economist din Iclănzău, comitatul Turda-Arieș, delegat al cercului Murăș-Ludoș la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.

Dumitru Mârza (1894-?)

Român basarabean, a organizat la Ecaterinoslav un batalion de moldoveni, ales deputat în Sfatul Țării de către Congresul Militarilor Moldoveni, a votat Unirea Basarabiei.

Elefterie Sinicliu (1895-1979)

Român basarabean, membru al partidului Socialistă Revoluționar, în 1917 a organizat artileria moldovenească la Ekaterinoslav și Odessa, participă la Congresul Militarilor Moldoveni, ales în Sfatul Țării, a votat Unirea Basarabiei cu România, deputat al României Întregite, viceprimar al Chișinăului.

ELENA ALISTAR (1873 – 1955)

Româncă basarabeancă; medic și om politic; a urmat Școala Eparhială de la Chișinău; a fost învățătoare la Văleni, Roșu, Zărnești; între 1909-1916 a urmat Facultatea de Medicină de la Iași; a fost arestată, în 1914, pentru „activitate naționalistă” și „agitație pro-românească”. În 1916 a fost mobilizată în armată ca medic militar. A fost membră a Partidului Național Moldovenesc, din partea căruia a fost aleasă deputat în Sfatul Țării (de altfel, singura femeie care a făcut parte din acesta). Directoare a Școlii Eparhiale de Fete din Chișinău (1918 - 1938); fondatoare a Ligii Culturale a Femeilor din Basarabia și a Grupării Femeilor Române; a făcut parte din conducerea Partidului Poporului. În 1940 s-a refugiat în România; a încetat din viață la Pucioasa, în 1955.

Eliseu Dan (1859-1927)

Preot din Borgosuseni, Bistrița-Năsăud, delegat al cercului Năsăud la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Emanoil Beșa (?-1919)

Român transilvănean, absolvent de Teologie, învățător în Poiana Sibiului, apoi preot la Zlatna între anii 1896-1919, luptător pentru cauza românilor, delegat al cercului electoral Ighiu la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Emanoil Cateli (1883- 18 februarie 1943, închisoarea nr.4 din Cistopol)

Militar de carieră, om politic basarabean, agricultor, a fost preşedinte al Comitetului Naţional Moldovenesc din Odesa în 1917 și unul dintre iniţiatorii creării Sfatului Ţării. După unire a devenit mare proprietar și agricultor, prefect de Bălți din partea Partidului Național Liberal. A fost arestat la 5 iulie 1940 de către NKVD în orașul Bălți și întemnițat la Chișinpu. Acuzat de activitate contrarevoluționară, a declarat că s-a împotrivit instaurării puterii sovietice în Basarabia și că e ostil bolșevismului. A decedat în închisoarea nr. 4 din Cistopol sau în lagărul de muncă corecțională nr. 5 din Sverdlovsk.

Emil Bologa (1876-1967)

Comerciant din Brașov, delegat al Societății Comercianților Români din Brașov la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Emil Fucec (1886-1980)

Preot unit din Sârbi, Maramureș, delegat al Cercului Ocna Șugatag la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Emil Hațieganu (1878-1959)

Român ardelean, magistrat, președinte al Consiliului Național Român din Cluj, organizator al Consiliului Militar, participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, ales în Consiliul Dirigent ca șef al Codificației, ministru, deputat al României Mari, arestat de autoritățile comuniste petrece ultimii ani ai vieții în închisoare.

Emil Oltean (1873-1939)

Antreprenor din Blaj, delegat al Societății meseriașilor români din Blaj la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia

Enea Grapini (1893-1980)

Arhitect, inginer constructor din Bistrița, delegat al Partidului Social-Democrat din Transilvania și Banat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Ernest Broșteanu (1869-1932)

Militar de carieră, general al Armatei în Primul Război Mondial, a fost unul dintre cei care au luptat și rezistat în Dobrogea în toamna anului 1916, fiind rănit și decorat pentru curajul său; revenit pe front, a preluat comanda Diviziei 11 Infanterie, cu care a participat la bătălia de la Mărășești. Tot în fruntea Diviziei 11 Infanterie a intrat în Basarabia, la ordinul guvernului român, apărând locuitorii Basarabiei de atacurile și jafurile soldaților ruși aflați în retragere.

Eugen Goga (1889-1935)

Român ardelean, ziarist la ziarul „Românul” din Arad, sprijinitor al luptei naționale a românilor, incorporat în armata austro-ungară, cade prizonier în Rusia, internat în lagărul de la Tomsk, eliberat la intervenția guvernului român, înrolat în armata română își pierde o mână pe front în Dobrogea; membru al Comitetului organizatoric al românilor din Odessa, unionist.

Eusebie Popovici (1838-1920)

Român bucovinean, preot, profesor universitar la Universitatea din Cernăuți, a organizat Biblioteca universitară, vicar al Arhiepiscopiei Cernăuților, desemnat membru al Consiliului Național Român la Adunarea Națională din 27 octombrie 1918, ales în consiliul de 50, vice-președinte, a participat la Congresul Național al Bucovinei care a votat Unirea cu România.

Florea Lupu (1863-1939)

Român bucovinean, doctor în Drept, avocat, magistrat și om politic, unul din liderii Partidului Democrat din Bucovina, deputat în Parlamentul de la Viena, ales membru în Consiliul Național Român la Adunarea Națională din 27 octombrie 1918, delegat la Congresul General al Bucovinei care a votat Unirea, deputat al României Mari.

Florian Rusan

Preot ortodox la Maieri, Alba Iulia, delegat al Reuniunii bisericii ortodoxe din Maieri, Alba Iulia la Marea Adunarea Națională de la Alba Iulia.

Francisc Botan (1880-1942)

Preot greco-catolic din Bărăbanț, Alba, delegat supleant al Cercului Ighiu la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Francisc Hossu-Longin (1847-1935)

Avocat român în baroul Arad, apoi în Deva, ginerele lui George Pop de Băsești, apărător al memorandiștilor în procesul de la Cluj, 1894, ales să reprezinte cercul Deva la Adunarea Națională de la Alba Iulia, ales în Marele Sfat Național, senator al României Mari.

Gavril Goia (1890-1966)

Economist din Cheniz, Bihor, delegat de cercul Sechelhid la Adunarea Națională de la Alba Iulia.

Gavril Precup (1865-1921)

Profesor român din Blaj, delegat de Societatea Meseriașilor Români din Blaj la Adunarea Națională de la Alba Iulia.

Gavril Rațiu (1861-1923)

Proprietar din Teiuș, delegat supleant al Cercului Aiud la Adunarea Națională de la Alba Iulia.

Gavril Rotica (1881-1952)

Român bucovinean, învățător la Câmpulung, Cernăuți și București, ales în Consiliul Național Român la ședința din 25 noiembrie 1918, când au fost cooptați încă 51 membri și s-a ajuns la 100 de persoane, delegat la Congresul General al Bucovinei care a votat Unirea Bucovinei cu România. După unire, președinte al Sindicatului ziariștilor bucovineni, deputat și senator.

George Boncheș

Român bucovinean, reprezentant al țăranilor bucovineni la Adunarea Națională a Consiliul Național Român din 27 octombrie 1918, ales între cei 50 membri ai Consiliului, delegat la ședința Congresului General al Bucovinei și votant al Unirii din 28 noiembrie 1918.

George Dobrin (1862-1952)

Român bănățean, lider al românilor din Caraș-Severin, sprijină înființarea ziarului Dreptatea din Lugoj, apoi al ziarului Drapelul, apărător al memorandiștilor, lider al PNR Lugoj; organizează în 1918 Comitetul Național Român din Lugoj, pregătește Adunarea Națională de la Alba Iulia mobilizându-i pe bănățeni, nu poate participa la Marea Adunare Națională, a fost ales în lipsă în Marele Sfat Național, prefect al județului Caraș-Severin din 1919, organizează administrația românească, senator al României Mari.

George Mărie (1893-1981)

Preot greco-catolic din Măgura, delegat de cercul Turda la Adunarea Națională de la Alba Iulia.

George Pătăcean (1878-1965)

Avocat român în Iara, Vințu de Sus, Turda, avocatul lui Augustin Rațiu, membru activ al Astrei, ales în Senatul Național Român condus de Amos Frâncu, organizează localitățile din Munții Apuseni, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii, ales membru în Marele Sfat Național, subprefect al comitatului Turda-Arieș, deputat al României Mari.

George Tofan (1880-1920)

Român bucovinean, fiu de țăran, a înființat mai multe școli particulare la sate și o școală normală de fete. A organizat cursuri de limbă română pentru învățătorii din Basarabia. Membru al Societății Junimea din Cernăuți, membru al Consiliului Național Român ales la ședința din 25 noiembrie 1918, delegat la Congresul General al Bucovinei care a votat la 28 noiembrie 1918 Unirea cu România.

Gheorghe Buruiană (1885-?)

Român basarabean, participă la fondarea Partidului Național Moldovenesc, delegat în ianuarie 1918 la Iași pentru a cere ajutorul României împotriva cetelor de soldați ruși bolșevizați ce teorizau Basarabia. Deputat în Sfatul Țării din partea Uniunii Basarabene a Cooperatorilor Țărani, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Gheorghe Cuibuș

Economist din Cheniz, delegat de cercul Sechelhid la Adunarea Națională de la Alba Iulia.

Gheorghe Grigorovici (1871-1954)

Român bucovinean, om politic socialist, reprezentant al Bucovinei în Parlamentul de la Viena, ales membru al Consiliului Național Român și delegat al Consiliului la Congresul General al Bucovinei care a votat Unirea cu Regatul Român. Redactor al ziarului socialist „Vremea Nouă”, arestat de către guvernul comunist, moare în închisoarea de la Sighet.

Gheorghe Jemma

Român bucovinean, judecător la Storojineț, membru al Congresului General al Bucovinei care a votat la 28 noiembrie 1918 Unirea cu România.

Gheorghe Lauric (Lavric)

Român bucovinean, reprezentant al localității Vîlcov, ales în Consiliul Național Român la 25 noiembrie 1918, delegat să participe la Congresul General al Bucovinei din 28 noiembrie 1918 care a votat Unirea Bucovinei cu România.

Gheorghe Mare (1881-1962)

Român basarabean, soldat în armata țaristă, membru al Comitetului Ostășesc Moldovenesc, delegat al Comitetului Ostașilor Moldoveni, a votat Unirea Basarabiei cu România

Gheorghe Miculaș (1874-?)

Preot greco-catolic, profesor la Institutul Teologic greco-catolic din Oradea Mare, delegat la Adunarea Națională de la Alba Iulia.

Gheorghe Năstase (1896-1985)

Român basarabean, învățător, membru al Partidului Național Moldovenesc, ales deputat în Sfatul Țării de către Comitetul Executiv Moldovenesc, secretar al Comisiei agrare, a votat Unirea Basarabiei cu România, în 1919 a făcut parte din delegația care a demonstrat la Conferința de Pace de la Paris românitatea Basarabiei.

Gheorghe Pop de Băsești (1835-1919)

Român ardelean, prim-pretor, deputat, participant la Mișcarea Memorandistă, condamnat la un an de închisoare pe care o execută la Vag, președinte al Partidului Național Român din Transilvania din 1902 și până în 1918, a prezidat Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.

Gheorghe Șandor (1895-1969)

Economist din Cheniz, delegat de cercul Sechelhid la Adunarea Națională de la Alba Iulia.

Gheorghe Șandru (1863-1937)

Român bucovinean, consilier eparhial, a fost primul primar român al Cernăuțiului, membru al Consiliului Național Român la Adunarea Națională din 27 octombrie 1918, ales în consiliu celor 50, delegat al Consiliului la Congresul General al Bucovinei care a votat Unirea Bucovinei cu România.

Gheorghe Sârbu

Român bucovinean, inginer silvic, deputat în Parlamentul de la Viena din partea Bucovinei, a fost inițiatorul convocării Adunării Naționale a Bucovinei din 27 octombrie 1918, ales membru al Consiliului Național Român la Adunarea de la 27 octombrie, ales în Consiliul de 50 de membri, delegat la Congresul General al Bucovinei care a votat Unirea Bucovinei cu România.

Gheorghe Stavriev (Stavru) (1885-?)

Român basarabean agricultor, membru al Partidului Socialist-Revoluționar, deputat din partea țăranilor, a aderat la Fracția Țărănească, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Gheorghe Tudor (1885-1974)

Român basarabean, învățător, jurnalist, participant la Mare Război, membru al Partidului Național Moldovenesc, deputat în Sfatul Țării ales de Congresul I al Militarilor Moldoveni, secretar al Comisiei de Redactare și apoi al Comisiei de Lichidare a Sfatului Țării, votant Unirea Basarabiei cu România.

Gherman Pântea (1894-1968)

Învățător de profesie, ofițer în Primul Război Mondial. S-a întâlnit cu Alexandr Kerenski (șeful guvernului provizoriu sus) și apoi cu I.V. Lenin pentru a-i convinge să creeze unități militare moldovenești. A fost ales vicepreședinte al Congresului Ostașilor Moldoveni din 20 octombrie 1917, iar în primul guvern al Basarabiei autonome a fost adjunct al directorului general al Ministerului de Război. După unire a fost primar al Chișinăului (1923, 1927-1928, 1932) iar în perioada celui de-al Doilea Război a fost primar al Odessei (1941-1944). A fost inclus pe lista criminalilor de război, cu toate că a fost unul dintre cei care au protestat împotriva politicii antisemite a guvernului Antonescu. Dosarul său a fost clasat însă de către Comisia Aliată de Control prin intervenția mareșalului Tolbuhin, căruia îi salvase sora în perioada războiului. A stat ascuns la Craiova, Sibiu și București, având acte false, dar a fost arestat în 1949, anchetat de Alexandru Nicolschi și condamnat, după 3 ani de detenție, în anul 1952, la 10 ani de închisoare. A fost închis la Jilava, Aiud, Ocnele Mari, Pitești, Poarta Albă. A fost amnistiat în anul 1955. A fost în permanență urmărit de către Securitate. A refuzat racolarea sa și folosirea în scopuri propagandistice. Moare suspect la 1 februarie 1968, otrăvit, se pare, pentru că refuzase să participe la aniversarea a 50 de ani de la Unirea Basarabiei.

Grecu Vasile (1885-1972)

Român bucovinean, filolog, doctor în Filozofie, profesor , bizantinolog, membru corespondent al Academiei Române, delegat al Consiliului Național Român la ședința Congresului General al Bucovinei din 28 noiembrie 1918, când a votat unirea Bucovinei cu România.

Gregoriu Pletosu (1848-1934)

Protopop ortodox din Bistrița, delegat al protopopiatului la Adunarea Națională de la Alba Iulia.

Grigore Cazacliu (1892-1959)

Român basarabean, student la Kiev și Iași, vicepreședinte al Comitetului Ostășesc Moldovenesc de la Iași apoi de la Chișinău, delegat în Sfatul Țării de către Congresul Militarilor Moldoveni, a votat Unirea Basarabiei cu România. A participat la Unirea Basarabiei, Unirea Bucovinei și Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului împreună cu Pan Halippa. Deputat de Soroca în Parlamentul României Mari.

Grigoriu Roman (1878-?)

Învățător din Leșchia, comitatul Solnoc-Dăbâca, delegat de cercul Lăpușul Unguresc la Adunarea Națională de la Alba Iulia.

Gurie Grosu (1877-1943)

Român basarabean, absolvent al Seminarul teologic din Chișinău și apoi al Academiei Teologice din Kiev; s-a călugărit cu numele de Gurie; s-a implicat în lupta națională. Fondator al revistei bisericească „Luminătorul”¸ revine în Basarabia după revoluția din februarie 1917; fondator al Partidului Național Moldovenesc.

În anul 1917 a publicat primul abecedar din Basarabia cu grafie latină Abecedarul moldovenesc. A fost cel care a oficiat deschiderea Sfatului Țării și Te Deum-ul care a sfințit Actul Unirii.

După unire a devenit primul mitropolit român al Basarabiei, păstorind din 1928 și până în 1936. La moartea sa a fost înmormântat în cimitirul mănăstirii Cernica.

I.Buzdugan (Buzdâga 1887-1967)

Poet, scriitor cu mai multe pseudonime (Nica Românaș, Ion Câmpeanu) și om politic, licențiat în Drept al Facultății de Drept din Iași, doctor în economie al Universității din Cernăuți; profesor, ales deputat în Sfatul Țării de către Congresul Militarilor Moldoveni; a fost secretar al Prezidiului Sfatului Țării (1917-1919) și unul dintre susținătorii unirii cu România. Personalitate marcantă, aportul său a fost important la hotărârea Unirii, fiind semnatar, în calitate de secretar al Actului Unirii; deputat de Bălți în toate parlamentele țării (1918-1932), apoi senator de Bălți, traducător emerit din Alexandr Pușkin și Serghei Esenin.

Iacob G. Lazăr (1884-1951)

Profesor la Institutul teologic ortodox din Arad, delegat al Cercului Arad la Marea Adunare de la Alba Iulia.

Iacob Radu (1868-1932)

Prelat papal, istoric, din Oradea, delegat al Capitlului catedralei greco-catolice din Oradea Mare la Marea Adunare de la Alba Iulia.

Iacob Zadic (1867-1970)

General al Armatei Române, participant la bătălia de la Mărășești, comandant al Diviziei a 8-a care a intrat în Bucovina la chemarea Consiliului Național Român al Bucovinei pentru a restabili ordinea. La 11 noiembrie 1918 restabilea ordinea în Cernăuți.

Iancu Flondor (1865-1924)

Român bucovinean, om politic, personalitate culturală și politică a Bucovinei, luptător pentru drepturile românilor în timpul stăpânirii austriece. A înființat în anul 1898 un partid național democrat, apoi a devenit președinte al Partidului Național Român din Bucovina, deputat în Dieta Bucovinei, președinte al Consiliului Național din Bucovina; a fost ales membru al Consiliului Național Român la Adunarea Națională din 27 octombrie 1918, în comitetul de 50 de membri, apoi a fost delegat al Consiliului Național Român să participe la ședința din 28 noiembrie 1918 a Congresului General al Bucovinei care a votat Unirea Bucovinei cu România. Iancu Flondor a condus delegația care a înmânat regelui Ferdinand I actul Unirii Bucovinei cu România. Și-a continuat activitatea în România Mare, fiind ministru al Bucovinei în guvernul Ion I.C. Brătianu (dec. 1918 – aprilie 1919).

Iancu Ștefănuț (1863-1924)

Preot ortodox din Mândruloc, Arad delegat al Cercului Radna la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia

Ignație Budișteanu (1888-?)

Român basarabean, agricultor, deputat în Sfatul Țării ales de către Congresul al III-lea Țărănesc, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Ilarie Crișan

Meseriaș din Beiuș, delegat al cercului Beiuș-Vașcău la Marea Adunare de la Alba Iulia.

Ilarion Buiuc (1891-?)

Român basarabean, fermier din Orhei, ales deputat în Sfatul Țării de către Congresul Militarilor Moldoveni, a votat Unirea Basarabiei.

Ilie Beleuță (1878-1972)

Preot ortodox din Făgăraș, delegat al Reuniunii Femeilor române din Făgăraș la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Ioachim Totoian (1879-1920)

Preot ortodox din Micești, Alba, delegat al cercului Ighiu la Marea Adunare de la Alba Iulia.

Ioan Banciu

Delegat al Astrei din Sibiu la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Ioan Banciu (1892-1969)

Tâmplar, delegat titular al cercului electoral Germesig la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Ioan Bilțiu-Dăncuș ( 1892-19?)

Român ardelean, învăţător, profesor, publicist, a înființat ziarul „Sfatul” din Sighet, prima gazetă românească din Maramureș. La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 a reprezentat Reuniunea Învățătorilor români din Maramureș.

Ioan Budoiu

Preot ortodox din Câmpuri-Surduc, delegat al Reuniunii de muzică și cântări din Surduc la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Ioan Bușiția (1875-1953)

Profesor din Beiuș, delegat al Societății de cântări „Lira” din Beiuș la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia

Ioan Candrea

Român bucovinean, agricultor, reprezentant al comunei Cândreni, Câmpulung, a fost membru al Consiliului Național Român la Adunarea Națională din 14/27 octombrie 1918, ales în Consiliul celor 50, în care a cerut drepturi pentru țărani și în primul rând pământ, a votat Unirea și a fost membru al delegației care a prezentat Actul Unirii.

Ioan Ciordaș (1877-1919)

Avocat din Beiuș, organizator al Despărțământului Astrei din Beiuș, înrolat și trimis să reorganizeze spitalele militare din Banya, înființează Consiliul Național Român din Beiuș, organizează Gărzile Naționale, ales ca reprezentant al circumscripției Beiuș-Vașcău ca delegat la Adunarea Națională de la Alba Iulia, votează Unirea și face parte din Marele Sfat Național. Întors la Beiuș, în partea aflat sub controlul trupelor maghiare bolșevizate, a fost arestat în noaptea de ¾ aprilie 1919, împreună cu avocatul Nicolae Bolcaș, torturați și uciși.

Ioan Deleu ( 1877-1946)

Român ardelean născut la Pericei, județul Sălaj, avocat, redactor și director al „Gazetei de Duminică”, corespondent al ziarului „Tribuna” din Arad. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia în calitate de delegat al Societății pentru fond de teatru român, despărțământul Șimleul-Silvaniei.

Ioan Duma (1873–1939)

Român ardelean din Șăcalu de Pădure, participant la Mișcarea Memorandistă, a reprezentat Cercul Reghin la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

Ioan Ghișa (1881–1961)

Român ardelean, născut în Poiana Sibiului, a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, în calitate de delegat al organizației Astra, despărțământul Brad.

Ioan Harșia (1872-1953)

Român ardelean, avocat în Reghin, conduce despărțământul Astrei din Reghin, mobilizat și trimis pe front în Galiția, în 1918 organizează Consiliul Național Român din Mureș-Turda, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia al Reghinului și votant al Unirii. Întâmpină Divizia VII Infanterie română condusă de generalul Traian Moșoiu care intră în Reghin, senator al României Mari.

Ioan Iacob (1876-1951)

Român ardelean, avocat, a participat la Marea Adunarea Națională din Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, ca reprezentat al cercului „Ceica” din Peștiș.

Ioan Ignație Papp (1848-1925)

Român ardelean, preot ortodox, profesor la Seminarul din Arad, diacon, protodiacon, secretar și referent bisericesc pe lângă Ioan Mețianu (episcopul Aradului și apoi mitropolitul ortodox al românilor din Transilvania și Ungaria); în 1899 devine protosinghel pentru ca apoi, din 1902, să fie ales episcop al Aradului. La 1 decembrie 1918 a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia ca reprezentant al eparhiei sale, fiind cel mai în vârstă dintre arhiereii transilvăneni.

Ioan Jurcă (1849-1969)

Român bănățean, născut la Drăgoiești, județul Timiș, a făcut studii teologice la Arad și Caransebeș și a fost învățător în localitățile Păru și Lăpușnic. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia în calitate de reprezentant al cercului Lugoj.

Ioan Lupaș (1880-1967)

Român ardelean, istoric, profesor la Seminarul Teologic din Sibiu, inspector școlar confesional, luptător pentru cauza națională, membru al Marelui Sfat ales după Marea Adunare de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, secretar general al resortului Culte și Instrucțiune Publică, profesor universitar, un istoric reputat, membru al Academiei Române, ministru.

Ioan Marciac (1862-1942)

Absolvent de drept, protopop al arhieriei Chișineu-Criș, delegat al cercului electoral Vințu de Jos la Adunarea Națională de la Alba Iulia

Ioan Marcu (1866-1935)

Român ardelean născut în satul Bistra, învățător, a reprezentat Reuniunea învățătorilor greco-catolici „Mariana” din Năsăud, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.

Ioan Matei (1886-1953)

Român ardelean, medic în Cluj, șa Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 a participat ca delegat al Cercului Vințu de Sus.

Ioan Mihu (1854-1927)

Doctor în drept la Graz, stabilit la Orăștie se implica în lupta națională a Românilor din Transilvania, se implica în redresarea băncilor românești.

Ioan Oltean (1875-1922)

Român transilvănean, avocat, stabilit în Luduș, lider al românilor din zonă, fondator al Băncii țărănești, arestat în 1916, apoi trimis pe front, revine în 1918, președinte al Consiliului Național Român din Luduș, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii, membru al Marelui Sfat Național.

Ioan Pop (1890-1953)

Avocat român, a fost unul dintre organizatorii Adunării de la Alba Iulia, membru al Marelui Sfat Național, prefect de Alba, deputat în Parlamentul României Mari, moare în închisoarea de la Sighet în 1953.

Ioan Radu (1866-1936)

Român ardelean, profesor la Gimnaziul Greco-Ortodox din Brad pe care l-a reprezentat în calitate de delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Ioan Roșca (1900-1968)

Român ardelean, economist, a reprezentat Cercul Sechelhid la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.

Ioan Roșu (1885-1962)

Roman bănățean, preot, a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 ca delegat al Cercului Ciacova.

Ioan Ursu (1875-1925)

Român ardelean, doctor în Istorie al Universității din Berlin, medievist, profesor la Universitatea din Iași, adept al Unirii a plecat în Franța unde a participat la organizarea Consiliului Național Român de la Paris, apoi pleacă în Italia unde contribuie la formarea Ligii române din Italia, duce o activitate de recunoaștere a unirii de către statul italian.

Ioan Virgiliu Băliban (1899-1947)

Român ardelean, preot greco-catolic, a fost profesor de teologie la Cluj. La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 a votat ca delegat al Cercului Tășnad.

Ion Alexandru Lapedatu (1876-1950)

Român ardelean, istoric medievist, secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, militant pentru unitate națională, fiind membru al Comitetului Național, trimis la Paris în toamna anului 1919 în calitate de consilier pentru probleme istorice și etnografice pe lângă delegația română la Conferința de Pace, apoi în 1922 la Geneva. Fondator în 1920 împreună cu Ioan Lupaș al Institutului de Istorie Națională din Cluj, ministru al Cultelor, ministru de stat pentru Ardeal, președinte al Academiei Române, arestat și închis moare la 30 august 1950 în închisoarea Sighet.

Ion Cazacliu (1870-1933)

Român basarabean, agent de asigurare din Soroca, ales deputat în Sfatul Țării de Congresul congregațiilor și a aderat la Fracțiunea Blocul Moldovenesc, a votat Unirea Basarabiei, membru al Comisiei Bugetare din Sfatul Țării.

Ion Codreanu (1879-1949)

Țăran basarabean, combatant în Primul Război Mondial și membru al Comitetului Național Moldovenesc din Odessa. Și-a continuat activitatea participând la Congresul Studenților, apoi la Congresul Țăranilor din Basarabia și la Congresul Învățătorilor din Basarabia, militând pentru independență și unire. A fost ales deputat din partea Congresului Militarilor Moldoveni și a aderat la Facțiunea Blocul Moldovenesc din Sfatul Țării, activând în Comisia a II-a Agrară. Membru în delegația română la Conferința de Pace de la Paris (1919-1920), a fost ales deputat în Parlamentul României în mai multe legislaturi, fiind membru al Partidului Național Țărănesc. În 1940 a fost arestat de către NKVD în orașul Bălți, iar în anul 1941 a revenit în România prin intermediul unui schimb de prizonieri – pe principiul „un patriot român contra unui patriot sovietic” - în locul Anei Pauker (Robinson), agentă a Kominternului și lider al Partidului Comunist din România.

Ion Flueraș (1882-1953)

Român ardelean, ziarist, membru al Partidului Social-Democrat din Ungaria; editor împreună cu Iosif Jumanca al ziarului „Adevărul”, adept al unității naționale și al unirii mișcării naționale din Transilvania, membru al Consiliului Național Român Central, adept al Unirii și participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei. Refuză să devină comunist și să nege România Mare, acuzat de Buharin la întâlnirea Cominternului din 1920 de la Moscova, va fi arestat în 1945 și moare în închisoarea de la Gherla în 1953.

Ion I. Lapedatu (1876-1951)

Român ardelean, secretar al Astrei din 1905, înființează Muzeul Astrei; delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918, ales în Consiliul Dirigent al Transilvaniei. Director al Băncii Naționale a României, profesor la catedra de Finanțe Publice, a fost arestat de către autoritățile comuniste, moare în închisoare.

Ion I. Nistor (1876-1962)

Român bucovinean, fruntaș politic, istoric, doctor în Filologie și Litere al Universității din Viena, profesor de istorie la Universitatea din Cernăuți, participant în calitate de invitat la Chișinău la Sfatul Țării care a votat Unirea Basarabiei cu România; fruntaș al luptei naționale în Bucovina, fondează la Iași în 1918 Comitetul refugiaților bucovineni, la Chișinău împreună cu Octavian Goga, Comitetul Național al Românilor Ardeleni și Bucovineni aflători în Moldova și Basarabia; militant și votant al Unirii Bucovinei; face parte din delegația care duce la Iași actul Unirii; ministru secretar de stat pentru problemele Bucovinei, istoric de marcă, ministru în mai multe guverne ale României Mari. Simbol al Bucovinei și al luptei naționale a fost arestat de comuniști în 1950 și deținut până în 1955 la Sighet.

Ion Ignatiuc (1893-1943 lagărul nr. 5 din R.A.S.S. Tătară)

Român basarabean, agricultor, marinar al flotei țariste de pe Marea Neagră în timpul războiului, membru al Partidului Moldovenesc al Socialiștilor Revoluționari, ales deputat în Sfatul Țării de către Congresul Militarilor Moldoveni, a aderat la gruparea militaro-țărănească moldovenească, a votat Unirea Basarabiei cu România; după unire primar al satului Pepeni, arestat de NKVD în iulie 1940 și deportat, moare în lagăr.

Ion Inculeț (1884-1940)

Om politic din Basarabia, absolvent al Facultății de Științe Fizico-Matematice a Universității Imperiale din Sankt Petersburg (1906-1911), colaborator sub pseudonim, al ziarului Basarabia – prima publicație în limba română din provincie; ajutor de comisar gubernial al Basarabiei, ales delegat în Sfatul Țării (21 septembrie 1917 - 27 noiembrie 1918), ales președinte al Sfatului Țării; votează la 27 martie 1918 Unirea Basarabiei cu România; ministru fără portofoliu în guvernul României; ministru de stat pentru Basarabia în guvernele: Al. Marghiloman, Coandă, I.C. Brătianu, A.Văitoianu (1918-1920); ministru de stat în guvernele: Vaida-Voevod (1920), Alexandru Averescu (1921), Ion I.C. Brătianu (1926), ministru al Sănătății și Ocrotirii Sociale în mai multe guverne; ministru de Interne în mai multe guverne (1933-1936).

Ion Păscăluță (1890-1988)

Român basarabean, subofițer, organizator al Comitetului Ostășesc din Odessa, vicepreședinte al Congresului Militarilor Moldoveni din octombrie 1917, ales deputat în Sfatul Țării, administrator al Palatului Sfatului Țării, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Ion Pelivan (1876-1954)

Român basarabean, scriitor, om politic, a fost arestat în anii studenției din cauză că era membru al „pământeniei” basarabene și deportat în Nordul Rusiei, la Arhanghelsk; luptător pentru drepturile românilor din Basarabia; fondator, în 1906, al primului ziar de limba română, Basarabia. În 1917 participă la fondarea Partidului Național Moldovenesc. A fost ales președinte al Sfatului Țării, post pe care îl va ceda lui Ion Inculeț. După unire a participat, în calitate de membru al delegației române, la Conferința de Pace de la Paris (1919-1920). A fost membru al PNȚ, deputat în Parlamentul României, conducător al Astrei (filiala din Basarabia), a murit în 1954 în închisoarea de la Sighet.

Ion Sbiera

Român bucovinean, reprezentant al localității Storojineț, ales în Consiliul Național Român la ședința din 25 noiembrie 1918, când au fost ales încă 51 de membri, ajungându-se la o sută, delegat la ședința Consiliului General al Bucovinei care a votat Unirea Bucovinei cu Regatul Român.

Ion T. Costin (1887-1940)

Român basarabean, avocat, membru al Partidului Național Moldovenesc, deputat al Sfatului Țării din partea partidului, a votat Unirea Basarabiei cu România, deputat și senator al României Mari, fondator al Gazetei Basarabiei, a publicat și la ziarele Sfatul Țării și Dreptatea.

Ion Tudose (1884-?)

Român basarabean, agricultor, soldat trimis pe frontul german, deputat în Sfatul Țării din partea Congresului Militarilor Moldoveni, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Ion Valută (1894-1987)

Român basarabean, student la Odessa, contribuie la introducerea cursurilor de limbă română, membru al Sfatului Țării din partea Societății „Renașterea” din Odessa, membru al Comisiei școlare, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Iosif Jumanca (1893-1949)

Român ardelean, membru al mișcării social-democrate din Transilvania, adept al unirii forțelor politice în Consiliul Național Român Central, a luat cuvântul la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 prezentând adeziunea social-democraților la Unire, ales în Consiliul Dirigent ca responsabil pentru Industrie. S-a opus comunizării Partidului Socialist și a fost arestat de către autoritățile comuniste, murind în închisoare.

Iosif Morariu (1865-1948)

Român ardelean, preot ortodox, a reprezentat Protopopiatul Dobra la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918.

Iosif Renoiu (1880-1977)

Romanian Railways worker from Banat was a member of the Social Democratic Party and of the Central Romanian National Committee attending the Great National Assembly in Alba Iulia on 1 December 1918.

Iosif Tăpălagă (1898-?)

Român ardelean, absolvent de drept, încorporat și trimis pe front, membru al Partidului Social-Democrat Român din Ungaria și Transilvania, delegat al Rodnei la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii.

Ipolit Tarnavschi (1894-1952)

Preot, publicist, filolog, membru al Consiliului Național Român ales cu prilejul Adunării Naționale din 27 octombrie 1918, când a fost ales în Consiliul celor 50, delegat la Congresul General al Bucovinei care o votat Unirea Bucovinei cu Regatul Român.

Isidor Bodea (1866-1938)

Bănățean stabilit în Bucovina, medic pediatru în Cernăuți, a salvat o parte a „Dicționarului limbii române” la care lucra Sextil Pușcariu; a fost unul din fondatorii ziarului „Glasul Bucovinei”, iar în casa sa din Cernăuți s-au întâlnit liderii români bucovineni pentru a discuta despre unire.

Iuliu Căpâlnean (?-1951)

Român ardelean, a studiat teologia greco-catolică la Blaj și după intrarea în lumea monahală a devenit preot paroh și protopop. La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a participat ca delegat al Cercului Vințu de Sus.

Iuliu Coroianu (1847-1927)

Avocat în Cluj, membru și apoi în comitetul de conducere al Partidului Național Român din 1881, nașul de botez a lui Iuliu Maniu, apărător al lui Vasile Lucaciu, condamnat împreună cu ceilalți memorandiști, execută doi ani și jumătate de închisoare. Delegat al Șimleului Silvaniei și al Dumbrăvenilor la Alba Iulia, votează Unirea, numit ministru al Agriculturii în Consiliul Dirigent al Transilvaniei până în 1920, senator al României Mari.

Iuliu Hossu (1885-1970)

Român ardelean, episcop greco-catolic, episcop de Gherla din 1917, patriot și militant pentru unire, recunoaște Consiliul Național Român ca reprezentant și conducător al națiunii române, participa la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 unde rostește și un discurs, vicepreședinte al Marelui Sfat Național, membru al delegației care duce Actul Unirii la București, arestat de către autoritățile comuniste și întemnițat la Sighet până în 1955, apoi a avut domiciliu forțat până la moarte.

Iuliu Maior (1886-1936/45?)

Român ardelean, preot greco-catolic, profesor la Blaj, a reprezentat Reuniunea învățătorilor greco-catolici de la Alba-Iulia și Făgăraș în cadrul Marii Adunări Naționale de la Alba-Iulia de la 1 decembrie 1918.

Iuliu Maniu (1873-1953)

Român ardelean, om politic, doctor în Drept, propagă ideile memorandiștilor, fondator al Societății studenților români, sârbi, slovaci din Budapeste, ales membru în comitetul de conducere al Partidului Național Român și susținător al luptei naționale, deputat în Parlamentul din Budapesta, orator remarcabil, incorporat în 1915 și apoi trimis pe frontul din Italia, se stabilește la Viena în 1918 unde organizează o armată română și negociază cu guvernul imperial recunoașterea drepturilor românilor. Participă la negocierilor de la Arad cu reprezentanții guvernului maghiar. Participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, ales președinte al Marelui Sfat Național și apoi al Consiliului Dirigent și Ministru de Interne, conduce Transilvania până la totala unire cu România, deputat, ministru și prim-ministru, este arestat în 1946 și moare în închisoarea de la Sighet.

Iustin Monția (1883-1957)

Român ardelean, preot ortodox în parohia Șicula, participant la mișcarea națională a românilor a întrat în conflict cu autoritățile maghiare. La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 a reprezentat Cercul Ineu.

Iustin Pătruțiu (1878-1939)

Român ardelean, avocat, a reprezentat Cercul Bătania la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.

Izidor Marcu (1854-1924)

Român ardelean, preot greco-catolic, scriitor, a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, ca reprezentant al Consistorului greco-catolic din Blaj.

Justin Ardelean (1865-1943)

Avocat român cu studii la Budapesta, practică avocatura în Oradea, avocat al cauzelor românești, trimis pe front la vârsta de 50 de ani, reprezentant al circumscripției electorale Oradea Mare la Adunarea Națională de la Alba Iulia, luat prizonier de către trupele bolșevice maghiare, condamnat la moarte, eliberat, deputat în primul Parlament al României Mari.

Laurențiu Tomoioagă (1880-1952)

Român bucovinean, publicist, luptător pentru drepturile naționale, membru al Consiliului Național Român din Bucovina, ales vicepreședinte, a votat Unirea Bucovinei.

Leonida Țurcan (1895-?)

Român basarabean, militar, ales deputat în Sfatul Țării de către Congresul Militar Moldovenesc din toată Rusia, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Maria Onișor

Luptătoare pentru drepturile românilor, aflată în conducerea Reuniunii femeilor de binefacere a femeilor greco-catolice și greco-ortodoxe române din Bistrița, delegat la Marea Adunare de la Alba Iulia

Marian Ariton Popa (1871-1946)

Protopop unit în Reghinul Săsesc, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Max Hacman (1877-1961)

Profesor universitar, doctor în Drept, profesor și apoi după Unire rector a Universității din Cernăuți; ales membru al Consiliului Național la 25 noiembrie 1918, delegat la ședința Congresului General al Bucovinei din 28 noiembrie 1918 când s-a votat Unirea cu România.

Mihai Apai (1883-1970)

Român ardelean, agricultor, a reprezentat Cercul Medieș la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.

Mihai Popp (1881-1935)

Român ardelean, avocat, a participat la Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 în calitate de delegat al Cercului Sătmar.

Mihail Gașpar (1881-1929)

Român bănățean, preot ortodox, prozator, a desfășurat o bogată activitate național-politică, fiind condamnat în 1907 la zece luni de închisoare de autoritățile maghiare. La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 a reprezentat Protopopiatul Bocșa-Montană.

Mihail Iacoban

Român bucovinean, primar al orașului Câmpulung, desemnat membru al Consiliului Național Român la Adunarea Națională din 27 octombrie 1918, ales în Consiliul compus din 50 membri, votează Unirea Bucovinei cu România la Congresul General al Bucovinei din 28 noiembrie 1918.

Mihail Minciună (1884-1935)

Român basarabean, jurnalist, ales în Sfatul Țării de către Congresul Militarilor Moldoveni, a votat Unirea Basarabiei cu România, deputat în primul Parlament al României Mari.

Miron Cristea (1868-1939)

Român ardelean, publicist în sprijinul cauzei naționale, episcop de Caransebeș și mitropolit al Ardealului din 1910, apăra școlile românești din Banat și Transilvania, participa la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, merge la București cu Actul Unirii, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

N. Ciornei (1892-?)

Român basarabean, membru al Comitetului Ostășesc Moldovenesc din Odessa, ajută la organizarea soldaților basarabeni, apoi asigura ordinea în regiunea Orhei, desemnat de Congresul Ostașilor Moldoveni deputat în Sfatul Țării din partea Ismailului.

Nerva A. Jercan (1895-?)

Român ardelean, student la Drept, a participat la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia de la 1 decembrie 1918, ca delegat al Tinerimii române de la Academia de Drepturi din Oradea Mare, după Unire avocat.

Nestor Oprean (1857-1923)

Român bănățean, student la Budapesta, membru al Societății Academice „Petru Maior”, avocat în Szeged și apoi în Sânnicolau Mare, contestatar al Legii Appony, constituie Garda Națională din Sânnicolau Mare, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii, membru în Marele Sfat Național.

Nichita P. Smochină (1894-1980)

Român transnistrean, filosof, publicist, istoric, ofițer în armata țaristă (1915-1918), a luptat în Persia și Turcia, fiind decorat și înnobilat de către țarul Nicolae al II-lea. În mai 1917 a participat la Congresul popoarelor neruse din Caucaz, unde a cerut drepturi pentru moldoveni. L-a întâlnit la Petrograd pe Lenin care îl îndeamnă la luptă pentru independență și școli în limba națională. În 1918 a revenit în Tiraspol, parte a noii Republici Populare Ucrainene, unde a organizat Congresul moldovenilor transnistreni din Tiraspol. A fost ales deputat în Rada Centrală - Parlamentul de la Kiev, cerând drepturi pentru români și opunându-se ideii de invadare a Basarabiei. După ocuparea Transnistriei de către Armata Roșie fuge la Chișinău și apoi la Iași. A fost doctor al Universității din Sorbonna. Remarcat de către ministru român al Afacerilor Externe Nicolae Titulescu la Geneva, în 1933 susține drepturile moldovenilor din U.R.S.S. la Societatea Națiunilor și organizează Comitetul Refugiaților Moldoveni din U.R.S.S. A fost ales membru al Academiei Române. A avut curajul de a-i spune regelui Carol II că este o greșeală să cedeze Basarabia fără luptă și apoi a refuzat să fie guvernator al Transnistriei. După război a fost administrator al moșiei de la Titulești, sub un nume fals. Fiul cel mare, Alexandru Smochină a fost arestat și deportat în Siberia. După 1965 a fost căutat de către autorități pentru a continua cercetările în problema românilor din U.R.S.S., combătând existența poporului moldovean și a limbii moldovenești.

Nicolae Alexandri

Român bucovinean, publicist, fondator al ziarului „Cuvântul Moldovenesc” în colaborare cu Pan Halippa, membru al Biroului de organizare al Sfatului Țării, președinte de vârstă al Sfatului Țării, ales deputat din partea Societății Culturale Moldovenești, a votat Unirea Basarabiei cu România. Senator și vicepreședinte al Parlamentului României.

Nicolae Anton (1878-1957)

Român ardelean, militar, a fost ales delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, de către Garda Națională din Comitatul Bistrița-Năsăud.

Nicolae Barbul (1863-1943)

Inginer agronom, diplomat român în S.U.A., fiu al memorandistului Gavril Barbul (1848-1921) a contribuit la crearea consiliilor și gărzilor naționale românești în lunile premergătoare unirii. La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 a fost delegate din partea Cercului Baia Mare.

Nicolae Bolcaș (1882-1919)

Avocat român din Beiuș, doctor în drept, trimis pe front în Armata austro-ungară, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Aflat în teritoriul transilvănean rămas în raza administrației maghiare, în decembrie 1918 și la începutul anului 1919 a fost unul din liderii românilor din zonă, protestează împotriva abuzurilor maghiare făcute asupra participanților la Adunarea de la Alba Iulia, o voce a românilor oprimați a fost arestat, eliberat, rearestat în aprilie 1919, și schingiuit, mutilat și ucis alături Ioan Ciordaș, unul dintre martirii luptei naționale.

Nicolae Borzea

Nicolae Costa

Nicolae Draganu

Nicolae Gherman

Nicolae Grigore Deac (1891-1967)

Preot din Șomoștelnic, delegat al Cercului Bălăușeni la Marea Adunare de la Alba Iulia.

Nicolae Grosu (1891-1970)

Român basarabean, student la Petrograd, ofițer al Cohortei moldovenești, ales deputat în Sfatul Țării de Congresul Militarilor Moldoveni, a votat Unirea Basarabiei cu România. După Unire profesor de matematică la Bălți și Iași. Pe 27 iunie 1940 a mers la Chișinău pentru a încerca să zădărnicească cedarea Basarabiei.

Nicolae Ion Bosie-Codreanu (1887-1963)

Fiul, om politic basarabean. A fost membru al Sfatului Țării alături de tatăl său Nicolae Bosie-Codreanu (1859-1926). Ambii au votat unirea. Dacă tatăl era șef de gară la Cazatin în județul Hotin, fiul era absolvent al Institutului Politehnic din Kiev. Ales în decembrie 1917 Director General al Comunicațiilor din Basarabia, deputat din partea feroviarilor, ales președinte al Comisiei de Mandate. Membru al Partidului Național Moldovenesc, a făcut parte din Sfatul Țării, facțiunea Blocului Moldovenesc. În ianuarie 1918 a făcut parte din delegația care a plecat la Iași pentru a cere ajutorul guvernului României. A votat Unirea la 27 martie 1918. După unire și-a continuat cariera în CFR, fiind director de exploatare al CFR, și a condus Cercul basarabenilor din București.

Nicolae Mămăligă (1880-?)

Român basarabean, agricultor, ales deputat de către Congresul 3 al Țăranilor din Basarabia, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Nicolae Mihalescu

Român bucovinean, ales în Consiliul Național Român la ședința din 25 noiembrie 1918, când au fost cooptați încă 51 membri, delegat la Congresul General al Bucovinei care a votat Unirea Bucovinei cu România.

Nicolae Munthiu

Nicolae Oancea

Nicolae Secară (1894-1942 Gulag, Penza)

Român basarabean, student la Institutul Agricol din Moscova, ales deputat în Duma rusă, a organizat basarabenii din unitățile militare de la Odessa, ales deputat în Sfatul Țării de Congresul Militarilor Moldoveni, a votat Unirea Basarabiei cu România. Arestat în 1942, deportat a murit în Penitenciarul nr. 1 din regiunea Penza.

Nicolae Șoltuz (1864-1940)

Român basarabean, membru al Sfatului Țării din partea Zemstvei din Soroca, a votat Unirea Basarabiei cu România, primar al orașului Soroca.

Nicolae Suruceanu (1891-1968)

Român basarabean, student, ofițer în armata rusa, ales deputat în Sfatul Țării de către Comitetul Central Executiv al Militarilor Moldoveni din Chișinău, votează Unirea Basarabiei cu România.

Nicolae Vasiloschi

Român bucovinean, avocat, doctor în Drept, vicepreședinte și președinte al Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina, ales membru al Consiliului Național Român în adunarea din 27 octombrie 1918, delegat la Congresul General al Bucovinei care a votat Unirea Bucovinei cu România.

Nicolae Vlad

Român bucovinean, preot, ales în ședința Consiliului Național din 25 noiembrie 1918, când consiliul a ajuns la o sută de membri, delegat la Congresul General al Bucovinei în care a fost votată Unirea Bucovinei cu Regatul Român.

Nicu Flondor (1872-1948)

Român bucovinean, om politic, fratele lui Iancu și Tudor Flondor, a fost caporal sanitar în armata austro-ungară din Cernăuți, luat prizonier de către trupele ruse a fost dus la Tașkent până în 1916; membru al Consiliului Național Român, delegat din partea acestuia să participe la ședința din 28 noiembrie 1918 a Congresului General al Bucovinei care a votat Unirea. A participat ca reprezentant al Bucovinei la Conferința de la Geneva și apoi la Conferința de pace de la Paris (1919-1920). După unire a fost primar și apoi prefect al orașului Cernăuți; a construit în timpul mandatului său la primăria Cernăuților, Palatul Culturii (1938-1940), s-a refugiat în 1944 la Brașov.

Octavian Domide

Octavian Fleseriu

Octavian Gheorghian (1874-1929)

Român bucovinean, medic școlit la Graz și Viena, director al maternității din Cernăuți, sprijinitor al luptei naționale a românilor bucovineni, membru al Consiliului Național Român al Bucovinei, delegat al Consiliului la Congresul General al Bucovinei din 28 noiembrie 1918, a votat Unirea. Conduce Afacerile Sanitare în cadrul guvernului Bucovinei.

Octavian Goga (1881-1938)

Român ardelean, om politic, ziarist, scriitor, membru al Partidului Național Român și militant activ pentru drepturile românilor, editor a numeroase ziare naționale. Închis pentru activitatea sa în închisorile din Budapesta și Szeged, înrolat în Armata română în 1917, unul dintre cei mai activi fruntași ardeleni în promovarea idealului unității naționale la Budapesta, Viena, Iași, Chișinău, Odessa, Paris, Londra, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, ministru fără portofoliu.

Onisifor Ghibu (1883-1972)

Om politic; studii universitare de istorie și filologie la Budapesta; se refugiază la Chișinău, unde a înființat câteva publicații în limba română: Ardealul (1917-1918); Școala Moldovenească (1917); România nouă (1918); Cuvânt moldovenesc (1926-1927); a adus mari personalități la Chișinău, precum George Enescu, Mihail Sadoveanu și trupa Teatrului Național din Iași; a redactat programul Partidului Național Moldovenesc; a fost propus în Sfatul Țării ca reprezentant al presei, dar nu figurează pe liste; profesor; membru al Academiei Române; arestat în 1945, deținut la Caracal, rearestat în 1956 și eliberat în 1958; a trăit izolat până la sfârșitul vieții. A scris un memoriu în problema Basarabiei, pe care l-a adresat, la 31 octombrie 1956, lui Nichita Hrușciov și Nicolae Bulganin.

Onoriu Sasu

Ovidiu German (1891-1973)

Profesor din Brașov, delegat al presei române la la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918.

Pantelimon Erhan (1884-1971)

Om politic basarabean, membru al Partidului Socialist-Revoluționar, venit de la Petrograd la îndemnul lui Kerenski, a fost ales în Sfatul Țării de către Sovietul Gubernial al Țăranilor, fiind un membru activ, a luat cuvântul la deschiderea Sfatului Țării. A fost ales la 7 decembrie 1917 prim director general al Republicii. A cerut intervenția Antantei și a armatei române pentru stabilizarea situației. A fost adus împreună cu I. Incluleț în fața unui Tribunal revoluționar și silit de către bolșevici sub amenințarea cu moartea, să semneze o telegramă de protest împotriva intrării trupelor române în Basarabia, cei doi au fost salvați de la moarte de Mihail Popa, comandantul primului Regiment moldovenesc. A votat Unirea și a devenit director general al Învățământului din Basarabia, senator în Parlamentul României. În 1940 s-a refugiat la București după ultimatumul sovietic.

Pantelimon Halippa (1883-1979)

Om politic basarabean, absolvent al Seminarului Teologic din Chișinău (1898-1904), a urmat Facultatea de Fizică și Matematică a Universității din Dorpat (Iuriev), apoi Facultatea de Litere a Universității din Iași, a editat ziarul Basarabia, apoi, din 1913, și ziarul Cuvântul moldovenesc; membru al Partidului Socialist-Revoluționar, delegat al țărănimii basarabene la Congresul Uniunii Țăranilor din întreaga Rusie; fondator al Partidului Național Moldovenesc (martie 1917), deputat în Sfatul Țării (21 noiembrie 1917-18 februarie 1919), vicepreședinte al Sfatului Țării; după Unire a fost numit ministru de Stat pentru Basarabia (1919-1927), ministru al Lucrărilor Publice, ministru al Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale; deputat și senator în Parlamentul României; arestat în 1950 și condamnat la 2 ani de închisoare; a fost închis la Sighet. În 1952 a fost predat sovieticilor și ținut într-o închisoare KGB unde i s-a cerut să demonstreze că Unirea Basarabiei cu România nu a fost legitimă. Condamnat la 25 de ani de muncă silnică de către Tribunalul Militar Ucrainean din Chișinău, a fost dus în Siberia. A fost eliberat în 1955 și readus în țară, la Aiud și Gherla, unde a stat fără nicio condamnare până în 1957. Crezând, după 1960, că România trebuie să reunească cele două state românești, a fost permanent anchetat de către securitate și a organizat în locuința sa întâlniri clandestine ale basarabenilor. În 1968 a cerut aprobarea liderilor Partidului Comunist Român pentru organizarea unor manifestații la 50 de ani de la Unirea Basarabiei. Autoritățile comuniste l-au susținut tacit în activitatea sa de documentare în problema basarabeană. Bătrânul Halippa a trimis memorii lui Charles de Gaulle și Richard Nixon demonstrând cu acte și documente abuzurile sovietice.

Partenie Cosma (1837-1923)

Avocat, om politic transilvănean, cel de-al doilea președinte al Partidului Național Român din Transilvania, luptător pentru drepturile naționale ale românilor din Transilvania, deputat în Dieta de la Budapesta, senator al României Mari.

Paul Gore (1875-1927)

Istoric și heraldist, jurist și om politic, judecător de pace, deputat al nobilimii; vicepreședinte al Zemstei din 1910 când cere introducerea limbii române în școli, o Comisie Școlară Moldovenească înființându-se însă de abia în 1917. A fost și locțiitor al guvernatorului Basarabiei. În perioada Primului Război Mondial a fost director al Crucii Roșii. A participat la Congresul Învățătorilor din mai 1917, despre care povestește Onisifor Ghibu:

„Congresul l-a deschis delegatul Zemstvei guberniale, dl P. Gh. Gore, un moldovean cu alese simţiri naţionale. La masa preziduală erau lângă Domnia Sa membrii comisiunii organizatorice: dnii Vladimir Herţa, V. Neaga şi P. Arventiev. Dl Gore deschide congresul hiritisind pe cei de faţă cu cuvintele: «Fraţi români», care însă au fost întrerupte de mulţi din sală, care strigau: «Noi nu suntem români, ci moldoveni!». Dl Gore a rămas mirat de aceste cuvinte şi a zis: «Îmi pare foarte rău, domnilor, dar eu cunosc istoria neamului nostru şi ştiu că el se numeşte neam românesc». (Iarăşi întreruperi: «Noi suntem moldoveni, nu români!»). «Neamul românesc locuieşte în multe ţări, şi astfel avem români ardeleni, români bucovineni, munteni, olteni, moldoveni şi macedoneni, dar, cu un cuvânt, toţi suntem români. Neam moldovenesc nu este. Dar dacă d-voastră vă face mai mare plăcere să vă zic: „Fraţi moldoveni”, iată vă zic: „Fraţi moldoveni!” Deschid cu cea mai mare bucurie primul Congres al Învăţătorilor Moldoveni din Basarabia, adunaţi azi aici pentru a se sfătui cu privire la naţionalizarea şcoalei. Noi, moldovenii, am avut autonomia noastră de la 1818-1828. De când s-a stins şi această rază, noi ne putem îndrepta neîmpiedicaţi de nimeni spre cultura noastră naţională. Să ne apucăm cât mai degrabă de lucru şi să avem înaintea noastră frumosul testament naţional al poetului Ienăchiţă Văcărescu.”

A fost președinte al Partidului Național Moldovenesc și artizan al Unirii și primul locuitor al Chișinăului care a abordat tricolorul pe casa sa. După unire a fost ales membru de onoare al Academiei Române, continuându-și activitatea de istoric și heraldist.

Pavel Borlovan

Pavel Cocârlă (1894-?)

Român basarabean, tâmplar, membru al Partidului Socialist Revoluționar, ales deputat în Sfatul Țării de către Congresului al III-lea al Țăranilor din Basarabia, votează Unirea Basarabiei cu România

Petre Popescul

Preot la Cernăuți, reprezentant al orașului Cernăuți, ales în Consiliul Național Român la ședința din 25 noiembrie 1918, când au fost cooptați încă 51 membri și s-a ajuns la 100 de persoane, delegat la Congresul General al Bucovinei care a votat Unirea Bucovinei cu România.

Petre Poruțiu (1884-1951)

Doctor în științe juridice și politice, avocat, mobilizat în armata austro-ungară, în 1918 se implicat în pregătirea Unirii, delegat al Bistriței la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii, ales șef al secțiunii de reformă agrară în Consiliul Dirigent, însărcinat cu recensământul proprietăților agricole, profesor universitar la Cluj.

Petru Barlea

Petru Cazacu (1871-1956)

Român basarabean, medic, publicist și om politic, încă din tinerețe a fost acuzat de activitate revoluționară și a fugit în România. Absolvent al facultății de Medicină a Universității din București, s-a întors în Basarabia independentă și a fost ales în Sfatul Țării, fiind unul dintre cei care au votat unirea, precum și director la Finanțe și președinte al Consiliului Directorilor Generali ai Basarabiei. După unire a ocupat mai multe funcții, printre care cea de secretar general al Ministerului Sănătății, deputat de Bălți în Parlamentul României. Autor al mai multor cărți despre unire, printre care: Moldova dintre Prut și Nistru 1812-1918, Zece ani de la Unire. Moldova dintre Prut și Nistru, 1918-1928.

Petru Groza (1884-1958)

Român ardelean, avocat la Deva, participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, a luat cuvântul la 1 Decembrie, membru în Marele Sfat Național.

Petru Pavel

Petru Tamaian

Pompeiu Farcas

Pompiliu Dan

Radu Grigorcea

Român bucovinean, doctor, ales în Consiliul Național Român în ședința din 25 noiembrie 1918, când au fost cooptați încă 51 membri, a votat Unirea Bucovinei la 28 noiembrie 1918.

Radu Sbiera (1874-1946)

Român bucovinean, fiu al fruntașului bucovinean Ion Sbiera, profesor universitar la Universitatea din Cernăuți, luptător pentru drepturile naționale, membru al Consiliului Național Român din Bucovina, a votat Unirea Bucovinei, a făcut parte din delegația care a mers la Iași cu Actul Unirii, primar al orașului Cernăuți. În 1940 s-a refugiat la București, a fost arestat și a murit la Canal în 1946.

Remus Rosca

Roman Ciorogariu

Romul Boilă (1881-1946)

Român ardelean, luptător pentru drepturile românilor, incorporat și trimis pe front în armata austro-ungară, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei ales pe 2 decembrie 1918, se ocupă cu departamentul Comunicații și Alimentare, membru al Partidului Național Țărănesc, deputat, senator.

Romulus Reuț (1871-1943)

Român bucovinean, absolvent al Facultății de Drept de la Cernăuți, își continuă studiile la Viena, avocat, magistrat, membru al Partidului Național Român din 1909, fruntaș al luptei pentru drepturile românilor, ales în 1911 în Dieta Bucovinei; a fost vicepreședinte al Partidului Țărănesc Român a lui Aurel Onciul. Ales în 1918 în Consiliul Național Român, participă la Congresul General al Bucovinei. După Unire a fost ales deputat în Parlamentul României Mari.

Romulus Vuia

Sabin Moldovan (1899-1962)

Secretar al Consiliului Național Român din Arad, delegat al Clubului Sportivilor din Arad la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii.

Sergiu Medean

Sever Bocu (1874-1950 sau 1951)

Român bănățean, redactor al ziarului „Tribuna” din Arad, luptător pentru drepturile românilor, persecutat și întemnițat de autoritățile maghiare pentru acțiunile sale de susținere a memorandiștilor, organizează la Lipova o mare manifestație și a fost arestat. Luptător pentru drepturile românilor a fost arestat, condamnat și întemnițat de mai multe ori pentru articolele sale, devenind un simbol al rezistenței naționale a românilor bănățeni și ardeleni. Voluntar în armata română, în 1917 pleacă la Kiev unde editează ziarul „România Mare” destinat prizonierilor români de război aflați la Darnița și organizează prizonierii români, pleacă la Paris pentru a susține mișcarea emigrației române și lupta pentru Unire. Arestat în anul 1950, a murit în condiții necunoscute în închisoarea de la Sighet.

Sever Dan (188-1961)

Român ardelean, avocat în Cluj, publicist la „Gazeta Transilvaniei”, secretar al Comitetului executiv al Partidului Național Român, conduce ziarul Românul din Arad, internat în lagărul de la Șopron în 1916, delegat al circumscripției Cojocna la Alba Iulia, după Unire a fost trimis de Consiliul Dirigent ca delegat pe lângă Ministerul de Finanțe de la București, membru PNȚ, ministru, arestat și întemnițat la Sighet, eliberat în 1955.

Sever Ispravnic (1871-1954)

Stagiar al avocatului memorandist Aurel Suciu, publică în ziarele Tribuna și Românul, mobilizat și trimis în Croația, delegat al cercului electoral Pecica la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, alături de soția sa Adriana Ispravnic delegată a Reuniunii femeilor române din comitatul Arad, împreună cu Elena Cicio-Pop și Elena Goldiș, votând Unirea cu Regatul Român, după unire prodecan al baroului Arad, arestat la vârsta de 81 de ani și închis la Aiud, eliberat după câteva luni.

Sextil Pușcariu (1877-1948)

Român ardelean, filolog, lingvist, studiază la Lipsca, Paris și Viena, profesor la Universitatea din Viena, unde deschide un seminar de limbă română, profesor la Universitatea din Cernăuți (1904-1918), a fost unul dintre organizatorii mișcării românilor din Bucovina, Transilvania și Ungaria, membru al Consiliului Național Român din Bucovina, ales vicepreședinte, delegat la Congresul General al Bucovinei din 28 noiembrie 1918 care a votat Unirea Bucovinei cu România. A fost printre fondatorii publicației „Glasul Bucovinei” care a expus doleanțele românilor bucovineni. A fost delegat al României la Societatea Națiunilor (1922-1925), membru al Academiei Române, autor al Atlasului lingvistic român.

Sigismund Lengel

Silviu Dragomir (1888-1962)

Român ardelean, publicist și istoric, participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 în calitate de secretar, a rostit un discurs în fața celor 100.000 de persoane, a fost ales membru al Marelui Sfat Național Român, ministru în mai multe guverne ale României Mari, arestat și închis la Sighet, a supraviețuit închisorii.

Simion Dragomir (1883-1968)

Român ardelean, doctor în științe juridice, stabili în Ilia, organizator al Consiliului Național Român din Ilia, conduce Gărzile Naționale, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Simion Galețchi (1887-1943)

Român basarabean, contribuie la formarea unui batalion moldovenesc în Odessa în 1917, ajuns la Chișinău participă la formarea Comitetului Central Ostășesc Moldovenesc, ales deputat în Sfatul Țării din partea Congresului al III-lea al Țăranilor din Basarabia, votează Unirea Basarabiei cu România.

Simion Mândrescu (1868-1947)

Român transilvănean, fuge în Regat și devine militant pentru drepturile românilor din Transilvania, profesor la Universitatea din București, participă la fondarea Consiliul Național al Unității Românilor, în Franța, apoi în Italia participă la formarea legiunilor române.

Stanislav Kwiatkowski

Medic polonez, membru al Consiliului Național Polon din Cernăuți, participant la Consiliul General al Bucovinei și susținător al integrității teritoriale a Bucovinei și a Unirii cu România, a făcut parte din delegația bucovineană la Iași care îi înmânează regelui Ferdinand Actul Unirii.

Ștefan Botnariuc (1875-1941, penitenciarul nr. 1 din Penza, Rusia)

Român basarabean, agricultor, ales deputat în Sfatul Țării din partea Sovietului Executiv Gubernial al Deputaților țărani, a votat Unirea Basarabiei cu România, senator al României Întregite.

Ștefan Cicio-Pop (1865-1934)

Român ardelean, om politic, avocat la Arad, în 1894 a mers la Conferința de la Haga să apere cauza românismului, apărător al acuzaților români în procesul memorandiștilor, deputat la Budapest, luptător pentru libertatea poporului român, membru al Consiliului Național Român Central și conducător al CNRC, casa sa din Arad a fost sediul Consiliului, deschide cu cuvântarea sa Marea Adunarea Națională de la Alba Iulia, membru al Marelui Sfat Național și ministrul însărcinat cu Războiul și Siguranța Publică în cadrul Consiliului Dirigent, ministru fără portofoliu în guvernul României Mari.

Ștefan Ciobanu (1883-1950)

Român basarabean; istoric, absolvent al Facultății de Litere a Universității din Kiev, profesor, s-a întors în Basarabia la începutul anului 1917 și a aderat la mișcarea revoluționară de eliberare națională a Basarabiei în mai 1917. S-a remarcat ca un promotor al unirii, a fost unul dintre participanții activi la Congresul învățătorilor. A fost ales în Sfatul Țării și a devenit unul dintre liderii români basarabeni fiind membru al comitetului director al sfatului și conducător al resortului învățământ. După unire a fost director al învățământului din Basarabia între 1918 și 1921. Publică primul abecedar în limba română pentru școlile din Basarabia. Profesor universitar la Chișinău și apoi la București, membru al Academiei Române din 1918; secretar al Astrei Basarabene din 1925; colaborator al multor ziare și reviste a susținut întreaga viața cultura națională, fiind ales vicepreședinte al Academiei Române în perioada 1944-1948.

Stefan Dragos

Ștefan Holban (1886-1961)

Român basarabean, profesor, interpret pe fontul românesc, ales deputat în Sfatul Țării de către Congresul Militarilor Moldoveni, i-a fost retras mandatul în ianuarie 1918, nu participă la votarea Unirii, membru în Comisia de lichidare a Sfatului Țării, arestat în anul 1957 și condamnat la 15 ani de închisoare, a fost la Jilava, Gherla, Botoșani.

Stefan Panescu

Stefan Rosianu

Ștefan Saghin (1860-?)

Român bucovinean, doctor Teologie, preot, profesor la Facultatea de Teologie din Cernăuți, a fost ales membru al Consiliului Național Român la Adunarea Națională din 27 octombrie 1918, ales în Consiliu de 50 de membri, apoi delegat la ședința Congresului General al Bucovinei din 28 noiembrie 1918 care a votat Unirea cu România.

Teodor (Feodor) Herța (1891-?)

Român basarabean, deputat în Sfatul Țării din partea județului Orhei, votant al Unirii Basarabiei cu Regatul Român.

Teodor (Feodor) Neaga (1880-1943)

Român basarabean, învățător de școală medie, președinte al Congresului I al învățătorilor și profesorilor moldoveni, ales în Sfatul Țării de către Uniunea Pedagogilor Moldoveni din Basarabia, votant al Unirii Basarabiei, deputat al României Întregite

Teodor (Feodor) Suruceanu (1866-?)

Român basarabean, moșier, ales deputat în Sfatul Țării din partea Zemstvei Guberniale a votat Unirea Basarabiei cu România.

Teodor Botiș (1873-1940)

Fruntaș ardelean, profesor de teologie la Institutul Teologic din Arad, redactor al revistei “Biserica și Școala”, a reprezentat Institutul Teologic Greco-Ortodox din Arad la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

Teodor Bucurescu

Teodor Manea

Teodor Mihali (1855-1934)

Român ardelean, om politic, avocat la Dej, membru al Comitetului Național, participă la redactarea Memorandumului, arestat și condamnat la doi ani de închisoare, deputat la Viena și Budapesta, membru al Consiliului Național Român Central, negociază la Iași modalitățile unirii, participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, membru al Marelui Sfat Național, deputat, prefect de Someș, primar al Clujului în 1929.

Teodor Uncu (1881-1940 închisoarea din Chișinău)

Român basarabean, funcțional al poștei și telegrafului, ales deputat în Sfatul Țării de către funcționarii de poștă și telegraf din Chișinău, a votat Unirea Basarabiei cu România, arestat la 17 iulie 1940 de către NKVD, moare în închisoarea din Chișinău.

Teodor V. Ștefanelli (1849-1920)

Român bucovinean, magistrat, prozator, istoric, luptător pentru drepturile naționale, refugiat la Iași îi organizează pe bucovineni, membru al Consiliului Național Român, a votat Unirea la Congresul General al Bucovinei.

Teodosie (Feodosie) Bârcă (1893-?)

Român basarabean, învățător, membru al conducerii Zemstvei din Soroca, ales deputat în Sfatul Țării, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Teodosie (Feodosie) Cojocariu (1879 – închisoarea nr. 1 din Chișinău 23 ianuarie 1941)

Român basarabean, militar, deputat în Sfatul Țării din partea Consiliului Deputaților Țărani, unul dintre liderii militari ai Sfatului Țării, a votat Unirea Basarabiei cu România, primar al orașului Chișinău 1919-1920, a fost arestat în august 1940, a murit în închisoarea nr. 1 din Chișinău la 23 ianuarie 1941.

Teofil Ioncu (1885-1954)

Om politic basarabean; președinte al Partidului Național Moldovenesc format în 1917, participă la Congresul Naționalităților din Rusia de la Kiev și asistă la lucrările Radei Ucrainene ca reprezentant al Basarabiei. A fost ales deputat în Sfatul Țării din partea partidului și președinte al Comisiei Constituționale post deținut în mai - iunie 1918, ministru de Finanțe al guvernului Republicii Moldovenești

Tiberiu Brediceanu (1877-1968)

Român bănățean, doctor în Drept, fratele lui Caius Brediceanu, pianist, pasionat de muzică, a făcut studii muzicale la Sibiu și Brașov cu Paul Richter, pasionat de folclor a cules 200 de melodii populare din Maramureș, dar și 400 de doine, cântece, jocuri, colinde din Banat. Delegat la Marea Adunare Națională de către „Societatea pentru crearea unui fond de Teatru român”, membru al Marelui Sfat Național, a condus primul turneu al Teatrului Național în Ardeal și Banat.

Timofei Silistraru (1895-?)

Român basarabean, ofițer, delegat al Congresului Ostașilor Moldoveni în Sfatul Țării, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Tiron Albani (1887-1976)

Român ardelean, publicist, fruntaș al Partidului Social Democrat, cooptat în Consiliul Național Român de la Budapesta, membru al Consiliului Național Român Central, participant activ la mișcarea națională și la organizarea Marii Adunări de la Alba Iulia.

Titus Ciortea (1883-1921)

Român transilvănean, avocat în Alba Iulia, membru al Partidului Național Român, trimis pe front, cade prizonier la ruși, se întoarce în 1918 la Târgu Lăpuș, ales membru al Consiliului Național Român din localitate și delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia care votează Unirea. Întors la Lăpuș organizează o adunare populară care să prezinte populației locale Unirea Transilvaniei cu Regatul Român. Participanții la adunare au fost atacați de un detașament maghiar, Titus Ciortea a fost grav rănit.

Toma Rosu

Trăian Novac (1882-1969)

Fruntaș bănățean al mișcării naționale de emancipare, a votat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918

Traian Șincai (1871-1939)

Membru al Baroului Timiș, avocat la Vinga, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii.

Trăian Vățianu (1864-1940)

Fruntaș ardelean, paroh, protopop, autor de manuale școlare, suplinitor la catedra liturgică de la Institutul Teologic din Arad etc. La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 a reprezentat Protopopiatul Arad.

Traian Vuia (1872-1950)

Român bănățean, ingineri și inventator pasionat de zbor, pionier al aviației mondiale, construiește primul avion și face primul zbor din istoria aviației la 18 martie 1906, participă activ la acțiunile de unificare ale statului român, fondator al Comitetului Național al Românilor din Transilvania de la Paris pe care îl și conduce, propagandist al luptei naționale.

Valer Hețco (1877- ?)

Român ardelean, preot greco-catolic, doctor de drept canonic la Universitatea din Budapesta, a reprezentat Protopopiatul Beiuș la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

Valer Moldovan (1875-1954)

Avocat român, doctor în drept, apropiat a lui Iuliu Maniu, publicist în ziarele românești din Transilvania, fondator al ziarului Românul, înrolat și trimis la Linz, delegat al cercului Turda la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii, deputat al României Mari, profesor universitar, arestat și închis la Sighet unde moare în 1954, fiind înmormântat în cimitirul săracilor.

Valeriu Braniște (1869-1928)

Român ardelean, luptător pentru drepturile românilor, publicist, om politic, chemat în Banat de către Alexandru Mocioni să se ocupe de ziarul „Dreptatea” din Timișoara care devine o tribună de luptă pentru drepturile românilor din Ungaria. Condamnat și întemnițat pentru activitatea sa proromânească trebuie să părăsească Banatul, pleacă în Bucovina de unde va fi expulzat, revine în Banat și conduce ziarul „Drapelul” din Lugoj, arestat și condamnat din nou va fi eliberat de revoluționarii maghiari. Conduce acțiunile românilor din Lugoj în octombrie-noiembrie 1918. A fost chemat în SUA de către Vasile Stoica, delegat al Consiliului Național Român să discute cu generalul francez Franchet d Espérey, comandantul Armatelor aliate de la Salonic, întoarcerea soldaților români în Banat și Transilvania, organizator al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei.

Valeriu Sas (1888-1949)

Român bănățean, învățător, a contribuit la organizarea gărzilor naționale din jurul Lugojului. La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 a fost delegat ca reprezentant al Reuniunii învățătorilor greco-catolici din Lugoj.

Valeriu Traian Frențiu (1875-1952)

Român bănățean, doctor în, episcopul greco-catolic al Lugojului, luptător pentru drepturile românilor și pentru Unire, participă la mișcarea națională. Arestat de către autoritățile comuniste în 1948, moare în 1952 la închisoarea din Sighet.

Vasile Avramescu (1873-1949)

Avocat român în Radna, mobilizat în Armata austro-ungară, fondator al Consiliului Național Român Radna, redactor al statutelor Gărzilor Naționale Române, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia unde votează Unirea, primul președinte român al Tribunalului din Arad (1919-1921).

Vasile Bârcă (1884-1949)

Român basarabean, judecător de pace, ales deputat în Sfatul Țării de către Adunarea de Zemstvă din Soroca, după unire primar al Chișinăului.

Vasile Bicighean (1880-?)

Român ardelean, profesor, a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, ca deputat al Fondurilor greco-catolice din Vicariatul Rodnei

Vasile Bodnărescu (1881-1926)

Român bucovinean, doctor în Drept, membru al Consiliului Național Român din Bucovina, delegat al Consiliului la ședința din 28 noiembrie 1918 a Congresului General al Bucovinei și votant al Unirii Bucovinei. A fost trimis să negocieze intrarea trupelor române în Bucovina pentru a evita o intervenție ucraineană sau bolșevică. A făcut parte din delegația care a plecat la Iași pentru a-i înmâna regelui Ferdinand Actul Unirii Bucovinei, deputat în primul Parlament al României Mari.

Vasile Cerescu (Ciorăscu) (1886-?)

Român basarabean, membru al Partidului Socialist-Revoluționar, deputat în Sfatul Țării ales de Congresul al III-lea Regional al Deputaților Țărani, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Vasile Cerghizean (1885-1968)

Român ardelean, preot greco-catolic, a ajutat la constituirea Gărzii Naționale din Coc. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, ca delegat al Cercului Luduș și al localității Coc (astăzi Pădureni).

Vasile Chindriș (1881-1947)

Român transilvănean, studiază Dreptul la Berlin, vicepreședinte al Asociației studenților români din Berlin, președinte al Despărțământului Astrei de la Sighet, trimis pe front, delegat al Gărzii Naționale Române din Maramureș la Alba Iulia, conduce județul și pregătește instaurarea administrației române.

Vasile Cijevschi (1880-1931)

Român basarabean, diplomat, orientalist, ofițer în armata rusă, președinte al Congresului Ostașilor Moldoveni, comisar militar al Basarabiei împreună cu V. Cijevshi, deputat în Sfatul Țării ales de Comitetul Central Moldovenesc militar, a votat Unirea Basarabiei cu România, după război a fost funcționar la primăria din Chișinău.

Vasile Damian (1855-1919)

Protopop al Zărandului, membru al Partidului Național Român, adept al „activismului”, deputat de Orăștie în Dieta de la Budapesta (1905-1918). La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 a reprezentat Protopopiatul Zarand.

Vasile Domșa (1860-1932)

Protopop ortodox, a fost delegat la Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, de către Protopopiatului Orăștie.

Vasile Gafencu (1886-1942)

Român basarabean, agricultor, ales deputat în Sfatul Țării din partea Comitetului Executiv Moldovenesc din Odessa, a votat Unirea Basarabiei. Arestat în 1940, dus în Gulag nu se știe unde a murit.

Vasile Gan (1859-1934)

Preot ortodox, a reprezentat Cercul Turda și Protopopiatul Lupșa la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.

Vasile Ghenzul (1885-1969)

Român basarabean, „apostolul cooperației basarabene”, fondator al ziarului Cuvântul Moldovenesc ales deputat în Sfatul Țării de către primăriile orășenești, a votat Unirea Basarabiei cu România, publicist, memorialist în ultimii ani ai vieții.

Vasile Goldiș (1862-1934)

Român ardelean, solidar cu memorandiștii, fondator al ziarului „Tribuna Poporului” din Arad, apoi „Tribuna”, membru al Partidului Național Român, deputat în parlamentul din Budapesta, a elaborat manifestele-apel Către națiunea română și Către popoarele lumii în care cerea drepturi pentru români, redactor al ultimatului adresat guvernului maghiar în noiembrie 1918, negociază cu modalitățile de Unirea a Transilvaniei vu guvernul de la Iași, citește Rezoluția Adunării de la Alba Iulia, redactată parțial de el, membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei în problema Cultelor și Instrucțiunii Publice, face parte din delegația care duce Actul Unirii la București, deputat și ministru al României Mari.

Vasile Lascu (1861-1932)

Român basarabean, jurnalist, dramaturg, ales deputat în Sfatul Țării de către Uniunea Ziariștilor din Basarabia, membru al comisiei de redactare, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Vasile Lucaciu (1852-1922)

Român ardelean, publicist, memorandist, lider al Partidului Național Român și un luptător pentru drepturile românilor, întemnițat în mai multe rânduri, deputat în Parlamentul din Budapesta, membru și vicepreședinte al Consiliului Național Român, ministru fără portofoliu în Consiliul Dirigent al Transilvaniei. Deputat în Parlamentul României Mari.

Vasile Mândrescu

Român basarabean, agricultor din Orhei, membru al Sfatului Țării, a votat Unirea.

Vasile Pahone (1869-1931)

Avocat român, stabilit în Bistrița, președinte al Fondurilor Grănicerești din Năsăud, delegat oficial la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii, membru al Marelui Sfat Național, prefect al județului Bistrița-Năsăud după Unire.

Vasile Popan (Pop ?)

Preot, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 a fost delegat al Cercului Cărău.

Vasile Pustai (?)

A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 ca reprezentant al cercului electoral Satu Mare.

Vasile Selegean (1874-1931)

Avocat, a reprezentat Cercul Baia Mare la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

Vasile Stroescu (1845-1926)

Om politic basarabean; licențiat în Drept la Moscova, Petesburg si Berlin, judecător la tribunalul din Hotin, a înființat școli în Basarabia și Transilvania, susținând material liderii politici și culturali transilvăneni, printre care Octavian Goga. A susținut financiar și mișcarea națională din Basarabia, fiind ales președinte de onoare al Partidului Național Moldovenesc. După unire a fost ales Senator într-o circumscripție din Transilvania.

Vasile Țanțu (1885-1937)

Român basarabean, învățător, mobilizat, trimis la Marele Cartier General de pe frontul românesc, secretar al Comitetului Oștășesc de pe Frontul Român, comisar militar al Basarabiei cu V. Cijevschi, președinte al biroului de organizare al Sfatului Țării, ales deputat în Sfatul Țării, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Vasile Tarnavschi (1858-1945)

Preot, profesor al Universității din Cernăuți, autor a numeroase lucrări teologice, membru al Consiliului Bucovinei și delegat la Congresul General al Bucovinei care o votat Unirea Bucovinei cu Regatul Român.

Vasile Trăian Pop (1892-1966)

Profesor, a fost delegat al Cercului Medieș la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

Victor Bodnărescu

Român bucovinean, doctor în Științe, ales în Consiliul Național Român la ședința din 25 noiembrie 1918, când au fost ales încă 51 de membri, ajungându-se la o sută, delegat la ședința Consiliului General al Bucovinei care a votat Unirea Bucovinei cu Regatul Român.

Victor Bontescu (1879-1933)

Român ardelean, luptător pentru drepturile românilor, avocat, trimis pe frontul italian pentru acțiunile sale proromânești, reprezentant al românilor din Hațeg la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent conduce resortul pentru Agricultură și Comerț.

Victor Onișor (1874-1932)

Președinte al Asociației Petru Maior din Budapesta în timpul studenției, avocat stagiar la Vârșeț, prieten al lui Traian Vuia, vicepreședinte al Consiliului Național Român din Bistrița Năsăud, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, votant al Unirii, ales în Marele Sfat Național, secretar al resortului Afaceri Interne al Consiliului Dirigent, profesor universitar la Cluj după Unire.

Victor Tomașciuc

Român bucovinean, membru al Societății Junimea din Cernăuți, ales membru al Consiliului Național Român la 27 octombrie 1918, delegat să participe la ședința din 28 noiembrie 1918 a Congresului General al Bucovinei care a votat Unirea cu România.

Viorel Tilea (1896-1972)

Român ardelean, om politic, avocat, secretar al Consiliului Național Român de la Viena, secretar particular a lui Iuliu Maniu, deputat, ministru.

Virgil Hațiegan

Virgil Popoviciu ( Popovici ?), (1855-1943)

La Marea Adunare Națională din Alba Iulia din 1 decembrie 1918 a reprezentat Reuniunea femeilor române pentru înfrumusețarea bisericii greco-ortodoxe din Hațeg.

Vitalie Zubac (1895-?)

Român basarabean, ofițer, deputat în Sfatul Țării ales de Congresul Militar Moldovenesc, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Vlad (Vladimir) Chiorescu (1888-1969)

Român basarabean, inspector la băncile populare, cooperator, ales deputat în Sfatul Țării din partea Uniunii Basarabene a Tovărășiilor de Împrumut și Creditare, a votat Unirea Basarabiei cu România, deputat în Parlamentul României Mari.

Vladimir (Vlad) Bogos (1893-1950)

Român basarabean, student la Medicină în Kiev, organizator al Societății Studenților Români din Kiev și Odessa, ales deputat în Sfatul Țării de către Societatea „Deșteptarea” din Ucraina, votează Unirea Basarabiei cu România, după Unire medic primar în județul Hotin, deputat.

Vladimir Budescu (1868-1941)

Român basarabean, avocat, om politic, membru al Sfatului Țării, a votat Unirea Basarabiei cu România.

Vladimir Cristi (1880-1956 închisoarea Văcărești)

Om politic basarabean; absolvent de Drept la Universitatea din Moscova și de Agronomie la Paris; comisar gubernial revoluționar al Basarabiei; realizând pericolul includerii Basarabiei în Ucraina, a plecat la Kiev alături de Pantelimon Erhan a negociat cu Kerenski autonomia Basarabiei, contestând decizia de incorporare în Ucraina. A fost ales deputat în Sfatul Țării din partea Congresului al III-lea al delegaților țărani, fiind membru al Comisiei de Luptă contra Anarhiei și de Aprovizionare; a votat Unirea. Deputat în Parlamentul României și ministru pentru Basarabia în guvernul Iorga (1931-1932), primar al Chișinăului (1938-1940), s-a refugiat în Austria în 1944, dar a fost arestat de NKVD și dus în Uniunea Sovietică: întors în țară, a fost închis la Văcărești, unde a decedat.

Vladimir de Repta, mitropolit (1841-1926)

Absolvent al Institutului Teologic din Cernăuți, călugărit la mănăstirea Sucevița în 1885, episcop de Rădăuți, mitropolit al Bucovinei în perioada 1902-1924, vicepreședinte al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (1889-1896), deputat în Parlamentul de la Viena, luptător pentru drepturile naționale, a prezidat în Palatul Mitropolitan Congresul General al Bucovinei din 28 noiembrie 1918 când s-a decis Unirea Bucovinei, a făcut parte din delegația care a înmânat Actul Unirii Bucovinei Regelui Ferdinand I.

Vladimir Herța/Hertza (1868-1924)

Avocat, om politic, vicepreședinte al Partidului Național Moldovenesc și al Societății Culturale Moldovenești, „părintele spiritual al Sfatului Țării”, a jucat un rol important în actul unirii. A fost președinte al Comisiei Școlare Moldovenești și participant la Congresul Învățătorilor Basarabeni din mai 1917 și pro-unionist. A fost primar al orașului Chișinău în perioada 1918-1919, înlocuindu-l pe primarul Carol Schmidt cel mai longeviv primar al orașului și care era împotriva unirii. Membru al delegației României la Conferința de Pace de la Paris (1919-1920) fiind un bun cunoscător al istoriei Basarabiei și deținător al unei colecții de documente rare. A fondat Liga Românească din Basarabia în 1919.

Zaharia Muntean (1881-1972)

Avocat român, publicist și membru activ al ASTREI, condamnat la moarte pentru spionaj în favoarea statului român în 1916, grațiat, membru al Comisiei militare a Consiliului Național Român, ales în cercul electoral Vințul de Jos delegat la Marea Adunare de la Alba Iulia, a votat Unirea, membru al Marelui Sfat Național Român după Unire și secretar general al resortului financiar al Consiliului Dirigent, ales deputat în primul parlament al României Mari.

Zamfir Munteanu

Român basarabean, deputat în Sfatul Țării din partea Comitetul Central Executiv Moldovenesc al Sfatului Delegaților Soldați și Ofițeri, a votat Unirea Basarabiei cu România

Zenovie Pâclișanu (1886-1957)

Preot greco-catolic, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 a reprezentat Reuniunea de misiuni a preoților greco-catolici din arhidieceza greco-catolică română de Alba Iulia și Făgăraș.