Hartă interactivă 1418-2018 de la Mircea cel Bătrân la Marea Unire

         Proiectul Muzeu Virtual al Unirii, finanțat de către Ministerul Culturii și Identității Naționale prin programul Centenar și coordonat de către Muzeul Național de Istorie a României, este o platformă online care adună mărturii istorice din întreaga țară: fotografii, cărți poștale, documente, obiecte variate legate de anul 1918, de Marea Unire.
Pornind de la negocierile, preliminariile, acțiunile întreprinse de personalitățile din Regatul Român și de cele din Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, dar și de cele de la Paris, Viena, Budapesta, vom contura istoriile unirii cu România a Basarabiei (27 martie 1918), Bucovinei (15/28 noiembrie 1918) și Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului – Alba Iulia 1 decembrie 1918, cu ajutorul imaginilor: documente și fotografii păstrate de acum 100 de ani.
         Muzeu Virtual al Unirii reprezintă o bază de date accesibilă, cuprinzând: ziare, fotografii, scrisori, cărți, jurnale, corespondență, aparate de fotografiat; steaguri, tablouri, piese de mobilier și îmbrăcăminte, obiecte personale ale participanților: ceasuri, inele, ochelari, penițe etc.
Parteneri în cadrul Muzeului Virtual al Unirii sunt Muzeul Național de Istorie a României, Arhivele Naționale ale României, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Muzeul Național de Istorie al Moldovei (Chișinău), Muzeul Național Cotroceni, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Militar Național „Ferdinand I”, Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic – Muzeul de Istorie și Cultură a Evreilor din România, Complexul Muzeal Național Moldova-Iași, Muzeul Brăilei „Carol I”, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul Bucovinei, Suceava, Complexul Național Muzeal ,,Curtea Domnească” Târgoviște, Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Muzeul Național Peleș, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Nordului Darabani, Muzeul Țării Crișurilor, Muzeul Vrancei, Focșani, Muzeul „Octavian Goga”, Ciucea, Complexul Muzeal Județean Neamț, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Ploiești, Muzeul Țării Crișurilor, Oradea, Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva, Muzeul Național al Banatului, Muzeul Județean de Istorie, Brașov, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță, Caransebeș, alături de colecționari și urmași ai fruntașilor Marii Uniri, precum Eugenia Cadariu Bormioli, strănepoata fruntașului ardelean Ștefan Cicio-Pop.
Proiectul narează, cu ajutorul textelor și imaginilor, istoriile orașelor Unirii: Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia, prezintă fruntașii Unirii: basarabeni, bucovineni, ardeleni, regățeni, destinul lor tragic de după 1945, când au fost exterminați pentru „vina” că au făcut România Mare.
Secțiunile „Memorabilia” cu subsecțiunile „Marele Război” și „Marea Unire” și „România Întregită”, cuprind fișele complete ale obiectelor ce sunt realizate de specialiștii fiecărei instituții participante, care conțin informații interesante și utile atât pentru istorici, cât și pentru publicul larg.
         Muzeu Virtual al Unirii este un proiect necesar pentru informarea și cunoașterea unui moment esențial al istoriei României – Marea Unire.
Mediul online fiind unul dinamic, apariția www.muv.ro , permanent deschis publicului larg atât din țară, cât și din diaspora, va face mult mai accesibile piesele muzeelor participante la proiect, documentele din Arhivele Naționale ale României și de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, mărturiile urmașilor Unirii, va aduce un număr mai mare de vizitatori și va apropia publicul tânăr de istoria României și a Marii Uniri.
Partener media al acestui proiect este revista Magazin Istoric. 


Proiectul online Muzeul Virtual al Unirii (www.mvu.ro) este unul dintre proiectele Muzeului Națjonal de Istorie a României, partea tehnică (structura, dtp, layout) fiind realizată cu ajutorul fondurilor alocate de Ministerul Culturii în anul Centenarului.
Partea ştiinţifică a fost structurată şi realizată de către dr. Cristina Păiușan-Nuică, cercetător ştiinţific, coordonator al proiectului.